Tăriceanu cere grupurilor parlamentare ALDE să voteze împotriva Strategiei de apărare a lui Iohannis

Formarea Partidului Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) a fost validată, vineri, la Congresul de fuziune a Partidului Conservator cu Partidul Liberal Reformator.

Într-un comunicat transmis duminică seara, Tăriceanu își motivează decizia prin faptul că, după ce a citit cu atenție documentul, a constatat existența unor formulări și direcții de acțiune care contravin flagrant prevederilor constituționale în materie.

„La modul general, observațiile mele critice la adresa Strategiei pot fi sintetizate astfel: pe lângă conceptele tradiționale, Strategia națională de apărare cuprinde o serie de concepte din toate celelalte domenii: mediul economic, energie, sănătate, educație, protecție socială, agricultură, tot. Prin urmare, avem de-a face cu două lucruri care se întâmplă simultan: transferul acestor atribuții, care sunt de resortul Guvernului, la Președinție, în cadrul Strategiei de securitate națională și, evident, golirea de conținut a activității Guvernului. Cu alte cuvinte trecerea către o republică prezidențială. Adică, într-un mod subtil, se merge pe această idee de consolidare a puterii prezidențiale. Din acest punct de vedere, Strategia în forma actuală nu poate fi votată”, spune Tăriceanu.

El își exemplifică afirmația prin faptul că în textul propus este scris că „Strategia națională de apărare a României ține de atribuțiile Președintelui României”, după care, prin mijlocirea Strategiei și cu eventualul acord al Parlamentului, Președintele României dobândește atribuții neconstituționale în domenii aparținând altor puteri sau instituții, prin sintagma „Strategia reflectă necesitatea promovării unui concept de securitate națională extinsă … în următoarele domenii: educație, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice … reducerea decalajelor de dezvoltare și reconstrucția marilor sisteme publice”.

Tăriceanu mai arată că dimensiunea economică și energetică a Strategiei conține atribuții consacrate din activitatea curentă a Guvernului, prin formularea „promovarea liberei inițiative și protejarea proprietății private, asigurarea cadrului concurențial și a competitivității prin diminuarea factorilor care afectează buna funcționare a mediului de afaceri, asigurarea transparenței piețelor autohtone și a capacității de funcționare interconectată a lor cu cele externe, asigurarea securității energetice prin adaptarea operativă și optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare, creșterea eficienței energetice, dezvoltarea proiectelor menite să asigure diversificarea accesului la resurse, creșterea capacității de interconectare și a competitivității, inclusiv prin implementarea obiectivelor Uniunii Energetice, promovarea unor politici care să asigure reducerea decalajelor de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale țării, dezvoltarea și modernizarea rețelelor de infrastructuri, consolidarea capitalului autohton, creșterea capacității de reacție a sistemului de sănătate publică în cazul apariției unor pandemii sau situații de urgență, modelarea sistemului de sănătate prin situarea pacientului/cetățeanului în centrul acestui sistem, corelarea politicilor privind piața muncii cu cele din educație și sănătate, în vederea sprijinirii proceselor de dezvoltare durabilă, adoptarea unor măsuri coerente care să vizeze diminuarea gradului de deteriorare a situației demografice și reducerea disparităților de dezvoltare la nivel teritorial”.

Un alt argument invocat este că, printre interesele naționale de securitate menționate în Strategie, se află și următoarea formulare: „apărarea și consolidarea democrației constituționale și a statului de drept”, ceea ce, în opinia lui Tăriceanu, reprezintă o referire directă și paternalistă la puterea judecătorească, care pare să devină prin intermediul Strategiei un nou domeniu al atribuțiilor prezidențiale.

„În considerațiile finale ale Strategiei sunt menționate și sarcini concrete trasate Parlamentului și Guvernului de către cel care are atribuții, adică, așa cum am citat la început: ”, spune Tăriceanu.

El apreciază astfel că extrasele din Strategie sunt suficient de convingătoare pentru a justifica opțiunea de a nu aproba textul prezidențial în forma actuală și suficient de relevante pentru modul în care proiectează președintele României pentru viitor relațiile dintre puterile statului și dintre cele mai importante instituții.

Strategia de apărare, trimisă Parlamentului de președintele Kaus Iohannis, cuprinde o serie de concepte preluate de la fostul președinte Traian Băsescu și golește de conținut activitatea Guvernului, trecându-se la o republică prezidențială, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, în BP ale Parlamentului.

Tăriceanu, președinte al Senatului și al Partidului Liberal Reformator, a arătat, în ședința comună a Birourilor Permanente (BP) ale Senatului și Camerei Deputaților din 15 iunie, că el nu a fost invitat la Cotroceni pentru discuții pe această temă și nu crede că documentul poate fi aprobat în forma transmisă.

„Noi nu am fost invitați, ca partid, la Cotroceni, la discuția care a avut loc legat de Strategia națională de apărare. Ca atare, nu am putut să iau cunoștință de acest document decât în momentul în care a fost trimis la Senat și l-am parcurs. Așa cum, probabil, ați observat și dumneavoastră, Strategia națională de securitate cuprinde, pe lângă conceptele tradiționale, o serie de concepte preluate de la președintele Băsescu, potrivit cărora, în securitatea națională intră toate celelalte domenii: mediu economic, energie, dezvoltare durabilă, sănătate, educație, protecție socială, agricultură, tot. Prin urmare, avem de-a face cu două lucruri care se întâmplă simultan: transferul acestor atribuții, care sunt de resortul Guvernului, la Președinție, în cadrul Strategiei de securitate națională, și, evident, golirea de conținut a activității Guvernului, cu alte cuvinte, trecerea către o republică prezidențială. Adică, dincolo de problema de securitate națională, față de care am toată sensibilitatea, într-un mod „subtil”, se merge pe această idee de consolidare a puterii prezidențiale, spuneam, trăsătură de bază a mandatului președintelui precedent”, a spus Tăriceanu, în ședință, conform stenogramei.

El a apreciat astfel că documentul nu poate fi votat în forma propusă, spunând că nu contestă atributul președintelui de a elabora strategia, dar că este vorba de un anumit mod de abordare a relațiilor interinstituționale.

Tăriceanu s-a adresat și parlamentarilor PNL spunându-le : „Hai să nu ne ascundem în spatele degetului, că nu puteți, sunteți un pic prea mari. Deci, nu vă faceți că uitați că, ani de zile, PNL a fost angajat într-o luptă deloc ușoară cu fostul președinte Băsescu, care a încercat din răsputeri să facă ceea ce v-am spus la început, și anume transferul de puteri executive la instituția prezidențială. Dacă atunci eram cu toții de acord că acest lucru nu este acceptabil, înțeleg că acum n-aveți niciun fel de problemă, când președinte este actualul ocupant al funcției de la Cotroceni și vă doriți acest lucru. Eu am rămas statornic convingerilor mele. Și aici nu e o chestiune de strategie de apărare, ci este o chestiune politică mult mai amplă și, de aceea, vă spun: ușor, nu luați așa viteză”.

Luni, a fost anunțat că Strategia națională de apărare a fost trimisă la Comisiile de apărare și, dacă acestea nu vor reuși să întocmească raportul într-o săptămână, până luni, când președintele Klaus Iohannis se va adresa Parlamentului, există posibilitatea convocării unei sesiuni extraordinare pentru adoptarea sa.

Liderul deputaților PNL Ludovic Orban a acuzat faptul că mai mulți membri din Birourile Permanente reunite, aparținând coaliției majoritare doresc tergiversarea adoptării strategiei, pe motiv că președintele încercă să își aroge mai mai multe atribuții.

Comisiile de apărare ale Senatului și Camerei Deputaților au aprobat, miercuri, Strategia națională de apărare a țării, urmând ca raportul comisiilor să fie supus adoptării plenului Parlamentului luni, după discursul președintelui Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a trimis, pe 12 iunie, Parlamentului, Strategia Națională de Apărare a Țării, șeful statului solicitând să adreseze Legislativului în 22 iunie un mesaj referitor la acest document, în ședință comună a celor două Camere.