TĂRICEANU: Contestarea legitimității actualei Comisii Europene, alimentată de tergiversarea RIDICĂRII MCV

„Din păcate, se face simțită o percepție că această viziune pierde treptat din coerență și că politicile adoptate după îndelungi eforturi cu scopul de a o susține încep să-și piardă din finalitate în urma crizelor recente care au afectat societățile noastre: criza europeană a datoriei suverane, care a erupt în 2009, criza refugiaților în Europa, care a răbufnit în 2015 și criza Brexitului, aruncată în arena europeană în 2016. Trebuie să adaug în această listă, într-o categorie similară de efecte care ne preocupă în mod egal, contestarea legitimității actualei Comisii Europene ca rezultat, pe de o parte, a înțelegerii sale asupra scopului și funcțiunii articolului 7 al Tratatului privind Uniunea Europeană, dar și asupra propriului rol ca braț mandatat politic al UE în relație cu guvernele din Ungaria și Polonia”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, la Conferință Interparlamentară privind Politica Externă, Securitate și Apărare Comune ale Uniunii Europene, de la Parlament.

„Pe de altă parte, această contestare a legitimității este alimentată în plus de tergiversarea în relație cu România și Bulgaria a încheierii și ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare care, de 12 ani, le subminează acestor țări calitatea de membri cu drepturi depline în UE – de la aderarea lor, în 2007″, a declarat președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, la cea de-a XIV-a Conferință Interparlamentară privind Politica Externă și de Securitate Comună și Politica de Securitate și Apărare Comună ale Uniunii Europene, desfășurrată la Parlament”, a completat președintele Senatului.

Președintele Senatului a spus că „o Europă cu două sau mai multe viteze ar fi de natură să impună poveri suplimentare la realizarea consensului”.

„Cel mai adesea, crizele și înfruntările care nu primesc răspunsuri corespunzătoare produc clivaje sau accentuează fragmentări existente, afectând profund conștientizarea valorii care se cuvine a li se conferi solidarității și coeziunii pentru a menține o Uniune trainică. Suntem chemați, ca membri ai Parlamentelor din UE, să identificăm soluții care să faciliteze recalibrarea conceptului politic european și, în același timp, să depunem toate eforturile pentru a ajunge la o politică externă comună susținută de certitudinea unui destin comun întemeiat pe valori partajate între Est și Vest, Sud și Nord. O Europă cu două sau mai multe viteze ar fi de natură să impună poveri suplimentare la realizarea consensului. Dincolo de orice îndoială, crize și înfruntări care să necesite un răspuns comun la nivel UE vor continua să apară în acest context internațional caracterizat de protecționism și predispoziții hegemonice care contra-balansează un multipolarism șovăielnic”, a adăugat Tăriceanu.

Președintele Senatului a susținut că este nevoie de unitate între statele membre UE pentru a face față schimbărilor internaționale, mai ales supă retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul. Tăriceanu a punctat că regiunea Mării Negre este importantă pentru securitatea blocului comunitar.

„Suspendarea Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF) ne confruntă cu perspectiva de nedorit a unei noi curse a armelor nucleare în Europa. Retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul, răspunsul pe flancul estic la amenințările generate de anexarea Crimeii sunt doar o parte din înfruntările actuale la adresa Politicii Externe și de Securitate Comună. Ne este clar că trebuie să fim ferm uniți în Europa pentru a apăra beneficiile păcii instaurate după ultimele două războaie: al Doilea Război Mondial și Războiul Rece. Regiunea Mării Negre este una dintre cele mai importante regiuni pentru securitatea UE, motiv pentru care instituțiile europene trebuie să-i sporească vizibilitatea în politici și să adopte o abordare regională mai clară și mai bine formulată. În acest context, urmărim cu preocupare militarizarea Mării Azov, ca aspect al agresiunii și violării dreptului internațional care amenință securitatea întregii regiuni”, a mai spus Tăriceanu.

Liderul ALDE a spus că România a acționat pentru a influența pozitiv aderarea Republicii Moldova la UE.

România a acționat consecvent pentru a influența pozitiv parcursul Republicii Moldova spre aderarea la UE, deopotrivă prin sprijinirea eforturilor naționale de a aduce instituțiile de la Chișinău la standarde europene, precum și prin întărirea interconexiunilor culturale, economice și sociale. Relația benefică și apropiată construită între UE și Republica Moldova nu trebuie să devină o victimă a evoluțiilor recente. Este important ca Grupul de prieteni ai Republicii Moldova să continue să fie activ în contextul politic post-electoral aflat în schimbare și să încerce să consolideze încrederea cu executivul care va rezulta la Chișinău – în beneficiul întăririi mecanismelor și instituțiilor democratice, pentru construirea unei societăți pro-Europa în imediata vecinătate a UE”, a spus Tăriceanu.

De asemenea, președintele Senatului a vorbit și despre provocărille războiului hibrid și despre atacurile cibernetice, spunând că parlamentele naționale trebuie să promoveze formule legislative care să sprijine „dezvoltarea societăților reziliente, mai ales în statele din prima linie și, în același timp, trebuie să fim actori mai hotărâți în vecinătățile noastre estice și sudice, pentru a ne asigura că partenerii noștri dispun de mijloacele pentru promovarea și apărarea democrației, libertății și demnității umane”.

Și vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache a afirmat că România a sprijinit politica de extindere a UE.

„Pe durata mandatului la Președinția Consiliului UE, România și-a propus și a făcut, deja, pași importanți în sprijinirea consolidării rolului global al Uniunii Europene prin promovarea politicii de extindere, acțiunea Uniunii în vecinătate, continuarea procesului de implementare a strategiei globale, asigurarea resurselor necesare la nivelul Uniunii și implementarea angajamentelor globale ale UE. Obiectivele principale urmărite vizează consolidarea capacităților de apărare și securitate ale Uniunii în strânsă complementaritate cu procesele similare din cadrul NATO, sprijinirea întăririi acțiunilor în domeniul politicii de securitate și apărare comune, în principal prin consolidarea mecanismelor existente și asigurarea sinergiei noilor instrumente, avansarea politicilor de extindere ale Uniunii pentru asigurarea unui plus de securitate în plan intern și extern, promovarea de acțiuni coordonate și coerente în vecinătatea Uniunii la aniversarea a 10 ani de la lansarea Parteneriatului estic”, a declarat Florin Iordache, în cadrul evenimentului.

Cea de-a XIV-a Conferință Interparlamentară privind Politica Externă și de Securitate Comună și Politica de Securitate și Apărare Comună ale Uniunii Europene (PESC/PSAC) se desfășoară, joi și vineri, la Parlament, evenimentul fiind organizat în cadrul Președinției române la Consiliul UE.

foto: Mediafax Foto / Alexandru Dobre