Tăriceanu, despre OUG din Justiție: Nu știu care sunt variantele. Ambele vin oricum la dezbatere în Parlament

Întrebat dacă Guvernul va trimite în Parlament cele două proiecte de ordonanță de urgență privind grațierea și modificarea Codurilor Penale, le va susține, Tăriceanu a răspuns: „O să vedem proiectele și după o să vă putem spune”.

La întrebarea care dintre cele două variante, respectiv angajarea răspunderii în Parlament sau adoptarea prin OUG i se pare mai potrivită, Tăriceanu a spus că nu știe care sunt variantele.

„Proiect de lege sau OUG, ambele vin la dezbatere în Parlament. Fără dezbatere în Parlament niciunul nu se adoptă”, a spus Tăriceanu, admițând, la precizarea jurnaliștilor, că imediat ce ar intra în vigoare, OUG și-ar produce efetele, însă precizând că „OUG suportă modificări în Parlament”.

În ceea ce privește numărul celor care au ieșit în stradă pentru a protesta față de demersul ministrului Justiției, Florin Iordache, privind cele două proiecte de ordonanță de urgență, Tăriceanu a declarat, întrebat dacă nu consideră că acestea ar trebui retrase, că „în privința cifrelor” ar fi mai reținut, adăugând faptul că societatea ar trebui să se decidă dacă recunoaște legitimitatea votului sau dacă consideră că „manifestațiile din stradă trebuie să înlăture legitimitatea votului”.

„În privința cifrelor, știți, aș fi mai reținut în a da cifre (…) Există mai multe voci, există organizații neguvernamentale. Există asociații profesionale și oameni care aleg să protesteze în stradă, dar, în final sunt două lucruri de care trebuie să ținem cont: de legalitatea procesului democratic și de reprezentativitate. Reprezentativitatea trebuie să fie un element pe care să îl aveți în vedere”, a declarat Tăriceanu.

Întrebat dacă Guvernul nu ar trebui să îi reprezinte și pe cei care au ieșit în stradă, Tăriceanu a răspuns că Executivul este expresia majorității, iar „regula de adoptare a deciziilor e prin votul majorității”.

În contextul referendumului convocat de președintele Klaus Iohannis, întrebat dacă nu consideră că atât Guvernul, cât și Parlamentul ar putea să aștepte rezultatul referendumului înainte de a lua o decizie în privința celor două acte normative elaborate de ministrul Justiției, Tăriceanu a răspuns că „sunt două demersuri paralele”.

„Președintele dorește să aibă o confirmare populară a demersului general în care România s-a angajat, în fenomenul de combatere a corupției și noi, din acest punct de vedere, nici noi nu avem alt punct de vedere. Legile nu vin să diminueze acest demers. E nevoie de mai multă claritate legislativă pentru a evita în viitor abuzurile care s-au produs în România”, a detaliat Tăriceanu.

Deși a susținut că „există și forme alternative de executare a pedepselor, mai moderne” și că „România trebuie să se modernizeze, să fie în ton cu evoluția lumii democratice și în acest plan”, Tăriceanu a dat un răspuns evaziv în momentul în care a fost întrebat dacă grațierea, așa cum e formulată în proiectul elaborat de ministrul Justiției, este însoțită și de măsuri de reconversie profesională, adăugând că „e nevoie inclusiv de o dezbatere”, în acest sens.

„Din câte știu, în toate închisorile din România există programe de reconversie și programe ocupaționale care dau posibilitatea celor care sunt deținuți să își schimbe comportamentul. Cred că e nevoie inclusiv de o dezbatere și de o îmbunătățire a legislației și a opțiunilor pe care le oferim celor care sunt condamnați pentru viitor”, a spus președintele Senatului.

În ceea ce privește criticile aduse de Parchetul General și DNA, din nou, marți, celor două proiecte referitoare la grațiere și la modificarea Codurilor Penale, Tăriceanu a declarat că, din analizele publicate de cele două instituții, „rezultă că peste 70% din dosarele instrumentate de DNA sunt pe abuz în serviciu”. În realitate, din cele aproximativ 10.000 de dosare pe care DNA le are în instrumentare, doar 2.151 vizează infracțiunea de abuz în serviciu.

„Cred că avem o problemă: ori e interpretarea abuzivă, ori legea e neclară. Eu cred că nu trebuie să mergem nici cu idei preconcepute, nici într-o direcție, nici în alta. Cred că ce trebuie să facă România în privința incriminării abuzului de serviciu nu e de dezincriminare, ci să ne aliniem la practica țărilor occidentale care au mai multă experiență în acest domeniu. Nu trebuie nici să supralegiferam, nici să avem o legislație mai laxă în această privință”, a spus Tăriceanu.

Președintele Senatului a sugerat că societatea ar trebui să se întrebe câte din expertizele care au fost folosite în condamnarea celor care sunt acuzați de prejudicii sunt corecte.

„Ne punem întrebarea că unele pot să fie distorsionate? Sau considerăm că tot ce este făcut de DNA e perfect? De ce oare la CEDO pierdem atâtea procese?”, a conchis Tăriceanu.