Tăriceanu: Mai-marii Uniunii Europene dau un semnal foarte prost către cetățenii statelor membre prin aceste tocmeli de funcții
„Sunt de părere că mai-marii Uniunii Europene dau un semnal foarte prost către cetățenii statelor membre prin aceste tocmeli de funcții, mai ceva ca la piață, care au loc la Bruxelles. Și nici măcar cu succes. Oamenii văd o imensă bătaie pe ciolan, o mobilizare și un consum de energie cum nu au văzut, spre exemplu, la dezbateri despre ceea ce e cu adevărat de făcut pentru rezolvarea marilor probleme comunitare”, a scris Călin Popescu Tăriceanu, marți, pe Facebook.
Acesta a adăugat că a privit cu stupefacție repriza de târguieli, „cu iz de șantaj”.
„Peste toate, însă, am privit cu stupefacție repriza de aranjamente cu iz de șantaj dintre premierul bulgar, Boiko Borisov, și Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene și aspirant la fotoliul de șef al Comisiei. Totul transmis live, duminică noaptea, pe Facebook de către Borisov. Elegant, ce să zic… Am văzut, astfel, cum se târguiesc principiile: te susținem la șefia Comisiei Europene dacă ne bagi în Schengen, ne ridici MCV-ul, ne faci hub regional de gaze șamd zice bulgarul. Iar olandezul râde fericit și aprobă, ușor îngrijorat, totuși, că se înregistrează”, a completat liderul ALDE.
El a acuzat că președintele Klaus Iohannis nu a spus nimic despre MCV, Schengen sau Moldova.
„Faptul că asemenea lucruri au ajuns să se dispute ca la talcioc e grav, în opinia mea. Și totuși, dincolo de principii, măcar e de apreciat că premierul bulgar se zbate să scoată cât mai mult pentru țara lui. Al nostru președinte e mult mai dur și mai intransigent: nimic despre Schengen, MCV ori Moldova, dar a reușit, bătând cu pumnul în masă și negociind agresiv, să obțină pentru sine dreptul de a fi de acord imediat cu orice decizie iau cei mari la Bruxelles”, a conchis Tăriceanu.
ALDE nu a atins pragul pentru a avea eurodeputați în noua legislatură a PE, în urma votului din 26 mai la alegerile europarlamentare.
Reacția președintelui ALDE vine în contextul în care liderii europeni trebuie să desemneze șefi pentru Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul European, Banca Centrală Europeană și un Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.
De asemenea, Parlamentul European își va alege un nou președinte pe 3 iulie, chiar dacă liderii UE vor întârzia să aleagă un nou șef pentru Comisia Europeană, a declarat marți un purtător de cuvânt al Legislativului Blocului comunitar, relatează site-ul agenției Reuters.