Tăriceanu: Nu votez la referendum, e o greșeală, ca să nu spun PROSTIE / Liderul ALDE face promisiuni: Deficitul, 2,76. Datoria publică scade

În opinia lui Călin Popescu Tăriceanu, referendumul ar perturba alegerile pentru Parlamentul European și este doar o temă politică folosită de președintele Klaus Iohannis pentru propriu avantaj.

„Nu avem o problemă noi cu referendumul, ca partid. Am spus-o de nenumărate ori în trecut și o mai spun și astăzi: nu e normal ca o temă politică care ar trebui să fie de interes, care ar trebui să devină de interes, adică alegerile pentru Parlamentul European, în care vreau să îi convingem pe români să se preocupe, să fie mai atenți la dezbateri, să vină la vot, să fie perturbată de un alt subiect care este fără nicio legătură cu Parlamentul European, cu alegerile europene. Este o temă politică pe care vrea să o folosească președintele în avantajul propriu, vrea să fure startul în cursa electorală din toamnă și de aceea vine cu acest referendum”, a spus Tăriceanu.

Potrivit acestuia, recomandările Comisiei Europene și Comisiei de la Veneția sunt foarte clare în acest sens: „nu organizați o altă scadență electorală simultan cu alegerile pentru Parlamentul European pentru că se deturnează sensul dezbaterii”.

„Președintele vrea să stoarcă ultima picătură de avantaj politic din tema justiției. Dacă la referendum punem o întrebare de genul

Joi, președintele Klaus Iohannis a anunțat că va convoca un referendum pe probleme din justiție în data de 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare.

„Este cert. Voi convoca un referendum pentru data de 26 mai, fiindcă așa nu se mai poate. PSD continuă asaltul la adresa justiției, declanșat încă de când a preluat guvernarea. De data aceasta pesediștii vor să dea OUG prin care să modifice codurile penale”, spunea Klaus Iohannis.

Liderul ALDE Călin Tăriceanu face noi promisiuni: Anul acesta deficitul bugetar e de 2,76%. Este clar că datoria publică scade

Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a declarat, referitor la împrumutul de 3 miliarde euro făcut de Guvern de pe piețe externe, că având în vedere că deficitul bugetar este, anul acesta, de 2,76 din PIB înseamnă că datoria publică a României scade, de vreme ce cheltuielile statului se reduc.

„Aveți impresia că Ministerul de Finanțe s-a împrumutat ca să plătească salariile sau pensiile? Înseamnă că nu ați înțeles nimic, nu înțelegeți economia. În condițiile în care anul trecut deficitul bugetar a fost aproape 3%, 2,97% din PIB și anul acesta deficitul bugetar este 2,76% este clar că datoria publică scade, din moment ce cheltuielile statului se reduc. Asta ca să încheiem discuția că statul se împrumută ca să plătească nu știu ce sarcini suplimentare. Legile economice, multe din ele sunt legi matematice, bazate pe ecuații matematice care nu pot să mintă”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, într-o conferință de presă la Slatina, întrebat cât timp vor ajunge banii împrumutați de pe piața externă de către Guvern.

La rândul său, vicepreședintele ALDE Andrei Gerea a declarat că din cauza împrumuturilor făcute de România în perioada lui Traian Băsescu, țara noastră trebuie să plătească această datorie publică.

„Povestea aceasta cu împrumuturile tot se rostogolește. Cred că era mult mai interesant când Traian Băsescu a împrumutat zeci de miliarde și nimeni nu a prea înțeles de ce prin România, mai ales că măsurile anti-criză luate atunci au fost total nepotrivite și au provocat mai multă agitație. De atunci România trebuie să plătească și plătește an de an și datoria noastră totuși scade, dar trebuie să plătim datorii pe care România le-a făcut la un moment dat. Cum noi avem un PIB limitat și din care vrem să facem diverse lucruri, nu putem an de an să dăm tot și atunci trebuie să rostogolim. Și dăm astăzi, dăm înapoi. Noi asta facem – rostogolim o datorie care sigur ea se diminuează dar are și niște scadențe. Au fost bani luați pe 5 ani, pe 3 ani și banii aceștia se rostogolesc”, a declarat Gerea.

Totodată, secretarul general al ALDE și fost ministru de Finanțe Daniel Chițoiu a explicat că împrumuturile făcute în prezent de Guvern sunt pentru refinanțarea datoriei publice a României.

„Împrumuturile sunt pentru refinanțarea datoriei publice. România are o datorie publică împrumutată pe diferite termene, de 5 ani, de 10 ani, de 20 de ani și anumite împrumuturi vin la scandență, sunt scandente. Atunci pentru a plăti împrumuturile respective te reîmprumuți pentru refinanțare. Acesta este termenul refinanțarea datoriei publice. În prezent România are cea mai scăzută datorie publică, 35% din PIB. Normal limita maximă unde este optimă pe care un stat poate să îl aibă ca datorie publică este de 60%. Noi o avem 35%. În perioada guvernării Băsescu, ca urmare a împrumuturilor de 20 miliarde de euro, datoria publică ajunsese la 40%. Guvernarea Tăriceanu în 2008 a lăsat datoria publică la 16%. Deci în cei patru ani de guvernare Băsescu datoria publică mai mult decât s-a dublat, aproape s-a triplat. Pe parcursul guvernării USL datoria publică s-a redus de la 40% ajungând în prezent la 35,7%”, a explicat Chițoiu.

El a adăugat că politica în perioada guvernării USL, cât și a celei actuale este ca împrumuturile să fie contractate pe un termen mai lung pentru că astfel dobânzile sunt mai mici.

„Împrumuturile care se fac de către statul român sunt pentru a achita împrumuturile contractate în anii anteriori și au devenit scandente. Politica actuală a guvernării și USL, cât am fost eu ministru de Finanțe, a fost să împrumutăm pe termen mai lung, pentru că luăm și la dobânzi mai bune, adică mai mici și pe o perioadă lungă de timp. Când te împrumuți pe un termen mai scurt ai dobânzile mai mari și costurile datoriei publice sunt mai mari și planează asupra bugetului. În ce privesc banii de investiții, aceștia sunt prevăzuți în bugetul de stat din fonduri europene și din alte surse atrase. Ce se adaugă la datoria publică este deficitul bugetar din fiecare an. Noi în prezent avem deficit bugetar 2,76%. Cheltuim mai mult decât încasăm, 2,76% din PIB. Ei se adaugă la datoria publică în fiecare an, deficitul bugetar. Acesta este mecanismul datoriei publice”, a conchis Daniel Chițoiu.

România a reușit să iasă pe piețele externe cu un volum mare de titluri de stat în euro, cu randamente diferite pe perioade distincte, cea mai mare fiind la 30 de ani, ceea ce este un mesaj puternic de încredere din partea piețelor, a declarat miercuri, ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 3 miliarde de euro de pe piețele externe, din care 1,35 miliarde de euro pe maturitatea de 30 de ani, 500 de milioane de euro pe 15 ani și 1,15 miliarde de euro pe maturitatea de 7 ani.

În 2018, Ministerul Finanțelor a ieșit pe piețele externe de trei ori, împrumutând cumulat 3,75 mld. euro și 1,2 mld. dolari.