Tăriceanu: Opoziția ÎȘI EXPORTĂ incapacitatea politică. Avem o Justiție DEREGLATĂ de forțele oculte ale STATULUI PARALEL

„E foarte greu de făcut o selecție unde a fost corect și unde nu a fost corect și atunci, o astfel de măsură de amnistie și grațiere inclusiv, s-ar justifica. Dar eu nu pot să spun mai mult decât atât, pentru că în momentul în care mi se deschide un astfel de dosar, atunci în mod evident, cei care mă privesc ar spune >, iar eu vreau să demonstrez că toate acuzațiile sunt false„, a declarat Călin Popescu Tăriceanu în interviul exclusiv pentru Mediafax.

„E cel mai simplu să arăți cu degetul, să personalizezi acest demers, să spui că e Dragnea, poate Tăriceanu, poate cine știe pentru folosul cuiva și atunci sigur că lumea înțelege foarte simplu. Nimeni nu poate sta să explice cetățenilor la televizor articol cu articol din Codul Penal și nici eu, pentru că nu sunt jurist de profesie, nu cunosc toate finețurile, toate detaliile”.

Cât privește încercarea de rupere a coaliției de guvernare, președintele Senatului afirmă: „Simt o presiune mare pentru că sunt aceste atacuri care nu încetează, văd tot felul de distorsiuni ale pozițiilor noastre, orice diferență de puncte de vedere este transformată într-un scandal.Se anunță ruperea coaliției, se folosesc tot felul de formule mai bombastice, care să creeze impresia că nu ne înțelegem în coaliție și urmează coaliția să se destrame”.

Suspectat de DNA că ar fi primit 800.000 de dolari mită în dosarul Microsoft, Tăriceanu spune că acuzațiile procurilor sunt o campanie de fake news: „Partea interesantă a lucrurilor este că acel dosar în care am fost ascultat era dosarul Microsoft, disjuns dintr-un alt dosar și în momentul în care am cerut să mi se pună la dispoziție înregistrările, mi s-a comunicat că aceste înregistrări nu mai există pentru că nu aveam nicio calitate în dosar, ca urmare înregistrările s-au distrus„, afirmă Călin Popescu Tăriceanu.

Mai mult, acesta susține că „la DNA nu s-a schimbat absolut nimic. Continuă să fie scurse informațiile către presă pe surse judiciare” și vorbește despre solicitările la vremea respectivă (anul 2008) din partea ambasadelor Austriei, Irlandei sau SUA privind Microsoft.

Președintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu afirmă că nu există, pe ordinea de zi a Congresului ALDE european, care are loc la Madrid, vreun punct privind excluderea formațiunii sale din grupul european și neagă speculațiile privind afilierea lui Dacian Cioloș la grup, pentru că nu are partid.

„Ordinea de zi a Congresului nu conține astfel de lucruri (n.r. excluderea ALDE). Subiectele sunt prezentate în Consiliul ALDE, afilieri, dezafilieri, nu există niciun punct referitor la excluderea ALDE România. Am auzit aceste lucruri, și nu o singură dată, văd că este o campanie de dezinformare teribilă. Cioloș, dar nu am auzit nici acest lucru, poate o fi în plimbare pe la Madrid încercând să bată pe la uși care doar-doar i s-or deschide. Dar nu există nimic pe ordinea de zi care să vorbească despre primirea domnului Cioloș. Există la ALDE posibilitatea primirii, nu numai a partidelor, ci și a persoanelor individuale. Dar nu am auzit și nu apare pe ordinea de zi o solicitare individuală din partea domnului Cioloș, pentru că domnul Cioloș, după cum știți, nu are partid”, a declarat Tăriceanu.

El și-a anulat deplasarea la Congresul ALDE European din cauza cererii DNA privind încuviințarea urmăririi penale pe numele său, transmisă la Senat.

„Există, în schimb, USR, care știu că dă târcoale pe la Madrid în aceste zile. Mie îmi pare rău că nu am putut să merg, realmente, pentru că mi-aș fi revăzut prieteni cu care milităm în rândul formațiunilor liberale de peste 25 de ani, se împlinesc în curând 30 de ani, sunt prieteni vechi. Am vorbit ieri (miercuri – n.r.) cu președintele partidului și i-am explicat că, din cauza acestui dosar care a fost trimis la Senat privitor la începerea urmăririi penale, sigur că nu pot să merg pentru că trebuie să mă ocup de aceste lucruri puțin plăcute pentru mine,” a explicat Tăriceanu.

Deputatul USR Cristian Ghinea a declarat că, în cadrul Congresului ALDE european, se va discuta și situația excluderii ALDE România, cererea fiind formulată de un politician austriac în luna august.

Iată transcrierea interviului acordat de Călin Popescu Tăriceanu în exclusivitate pentru Mediafax:

MEDIAFAX: Să clarificăm situația din 2008 privind licitațiile Microsoft. Cum s-a ajuns atunci la emiterea hotărârii de guvern?

Călin Popescu Tăriceanu: Clarificăm situația, dar vreau să fac câteva precizări. Prima, la DNA nu s-a schimbat absolut nimic. Continuă să fie scurse informațiile către presă pe surse judiciare, se dau informații false, se fac tot felul de presiuni pentru condamnarea unei persoane în opinia publică înainte de a fi judecată. Fenomenul pe care toți l-am denumit telejustiție este brevet marca DNA și se demonstrează și în cazul de față. Am aflat în ultimele 24 de ore, din surse bine informate, de la diferite canale de televiziune, că aș fi luat mită. Întâi, două milioane de euro, apoi 800.000 de dolari, după aceea 10% din comisionul din contract, după aceea 4 milioane.

Ei bine, împotriva unei astfel de campanii de știri false, care este de fake news, promovată de DNA, eu nu am cum să mă apăr dintr-un motiv foarte simplu. Pentru că eu, până în acest moment și cel mai probabil până săptămâna viitoare, eu nu am posibilitatea să consult dosarul și să văd care sunt acuzațiile care mi se aduc. Prin urmare sunt obligat, în condițiile în care DNA scurge ilegal informații, să mă refer la ceea ce a apărut în spațiul public. Realitatea e că nu am luat niciun ban, niciun leu mită sau alte foloase din partea sau în cadrul acestei afaceri denumite Microsoft. Acum, sigur că sunt supărat și enervat pentru că nu am cum să demonstrez aceste lucruri, decât în măsura în care voi avea acces la dosar, dar tehnica aceasta de a scurge informațiile către presă, de a se crea o percepție defavorabilă, am văzut-o și în cazul precedentului dosar pe care l-am avut, de mărturie mincinoasă, în care am fost achitat.

Așadar, mă aștept și acum ca, în pofida faptului că s-a anunțat că sunt 72 de volume, deci probabil sute, dacă nu chiar mii de pagini, dosarul să fie subțire și să se bazeze pe „există suspiciuni rezonabile„, „sunt persoane care declară sub acoperire, sub identitate protejată”, cu presiuni asupra lor, doar, doar vor putea să însăileze ceva.

Și atunci fac precizările cu 2008 și hotărârile de Guvern. Atunci au fost emise patru hotărâri de guvern, în perioada în care eram premier. Prima Hotărâre199 din 27 februarie – aceasta stabilește că obligațiile de derulare a contractului cu Microsoft trece de la Secretariatul General al Guvernului la Ministerul Comunicațiilor, pentru că acesta avea tangență cu domeniul. Fuseseră hotărâri anterioare, date încă de precedentul Guvern, prin care se stabilise că Secretariatul General este cel care urmează să deruleze contractele. Totuși, noi am considerat că trebuie făcut acest lucru la Ministerul Comunicațiilor.

A doua hotărâre, nr 634 din iunie 2008, i se dă Ministerului Comunicației competența de a semna un act adițional la contract, care făcea inventarul licențelor folosite în administrație, deci de toate instituțiilor publice. La nivelul anului 2006 erau 39.385, acesta este inventarul pe care îl face ministerul Comunicațiilor și care se regăsește în hotărârea de guvern.

Pentru cei care nu sunt familiari, este vorba despre licențele Windows din calculatoarele care erau și sunt în funcțiune în ministere, cei care lucrau utilizau programele Windows, fără ca aceste programe să fi fost plătite. Știți că dacă mergeți la magazin, ori cumpărați calculatorul cu licența Windows înăuntru, ori o plătiți separat.

Noi eram într-o situație de ilegalitate și această situație ne crea probleme pentru că s-au primit – documentele nu le am, dar voi încerca să le obțin – s-au primit în decursul timpului, al mandatului meu, mai mult scrisori din partea Microsoft, prin care ni se cerea să intrăm în legalitate. Cu alte cuvinte, să onorăm contractul care a fost încheiat în anul 2004.

A treia Hotărâre adoptată de guvernul pe care l-am condus este Hotărârea 1193 din 24.09 din care se constată, față de hotărârea anterioară – funcționarii au constatat – că prețul licențelor nu conținea TVA, asta era legislația. Trebuia și TVA plătit, pentru că asta era legislația. Hotărârea adaugă la suma aferentă celor 39.385 de licențe și TVA. Ultima Hotărâre este 1451 din 12.11.2008, în care atribuie ministerului Comunicațiilor competența de a semna actul adițional nr. 4 pentru licențele folosite în anul 2007 și 2008, aproximativ 63.000 de licențe.

În toată perioada în care am fost premier pentru aceste licențe nu s-a plătit nicio sumă. Din câte știu, prima sumă a fost plătită abia în prima jumătate a anului 2009. Așa că despre ce vorbim? Aceste hotărâri de Guvern nu au creat niciun fel de avantaj firmei, din contră ne-a scos pe noi, Guvernul României, dintr-o situație de nelegalitate, în care foloseam licențele, deci trebuia să achităm pentru dreptul de proprietate intelectuală ale firme Microsoft sumele de bani necesare acoperirii valorilor licențelor.

MEDIAFAX: Pe reprezentanții Fujitsu îi cunoșteați? Ați avut vreo discuție cu ei?

Călin Popescu Tăriceanu: Nu am avut discuții cu reprezentanții Microsoft sau Fujitsu pe aceste subiecte. Corespondența mi-a fost adresată și mie și secretarului general de la acea vreme. Dar pot să vă spun că în acea perioadă, am primit solicitări și probabil că au fost și întâlniri cu ambasada SUA, cu ambasada Austriei, cu cea a Irlandei, pentru că firma Microsoft în Europa are sediul în Irlanda, care erau bineînțeles… La noi, chestiunea aceasta se numește trafic de influență, la ei nu, ei susțin firmele lor naționale într-o logică ce mi se pare normală și firească.

Guvernul nu a făcut nicio plată, nici către firma Microsoft, nici către firmele satelit pe care le-au folosit în România, pentru că aici au folosit și o serie de firme satelite. Mai văd în mass-media că aș fi primit mită de la o firmă austriacă. Aici e interesant, eu cred că există sau a existat la momentul respectiv, că au existat mai multe dosare care s-au ocupat de această chestiune… Dacă nu mă înșel, prin 2015 a apărut în public existența unui dosar în baza căruia au fost condamnate niște persoane. A fost o gășculiță de băieți deștepți, români și austrieci, care au beneficiat de pe urma acestor contracte și în momentul în care Poliția austriacă a început să facă cercetările, au spus nu există corupție, dar în România știți bine, există corupți. Ia trimiteți dosarul în România>>, așa încât rămâne să ne mândrim cu această etichetă de țară coruptă.

MEDIAFAX: Ați găsit o explicație de ce nu ați fost anunțat încă de ieri, de la 15.00, când a ajuns solicitarea DNA la Senat? Aseară nu știați…

Călin Popescu Tăriceanu: Sunt lucruri care nu mai au relevanță. Relevantă este această încercare prin care senzația mea este că se dă startul la campania electorală. Avem o situație în care un candidat la prezidențiale e anunțat. Poate că se dorește ruperea coaliției. E o încercare de care am mai auzit: încercarea „Guvernului meu nr. 2”. Ceea ce remarc în continuare este implicarea Justiției, dar nu a justiției, pentru că justiția este reprezentată de judecători și de instanțe, dar implicarea parchetelor și practic a ceea ce am denumit a statului paralel în jocurile politice din România.

MEDIAFAX: Sunteți astăzi o victimă a statului paralel?

Călin Popescu Tăriceanu: Mie nu îmi place să pozez în victimă, dar am deja experiență la activ, nu? Primul dosar care mi-a fost făcut pentru mărturie mincinoasă și am fost achitat și sunt zeci de lideri politici care au fost scoși din joc sau unii au fost aliniați frumușel, cum e domnul Orban de la PNL. Unii au fost trimiși în judecată, alții au fost chiar închiși. La alții nu au avut ce să facă, pentru că fiind dosarul foarte subțire, a trebuit să fim achitați, cum sunt și eu, și alții.

MEDIAFAX: Sunteți unul dintre cei mai interceptați politicieni. Perioada este între…

Călin Popescu Tăriceanu: 2008-2014, luna noiembrie, când se încheiau alegerile prezidențiale. Da. Dar nu numai interceptat cu telefonul, am fost anunțat oficial că am fost urmărit audio, video, în baie, pe stradă, la restaurant, unde vreți și unde nu vreți. Peste tot. Partea interesantă a lucrurilor este că acel dosar în care am fost ascultat era dosarul Microsoft, disjuns dintr-un alt dosar și în momentul în care am cerut să mi se pună la dispoziție înregistrările mi s-a comunicat că aceste înregistrări nu mai există, pentru că nu aveam nicio calitate în dosar, ca urmare înregistrările s-au distrus.

MEDIAFAX. Spuneați că este semnalul că începe campania electorală pentru prezidențiale. Va fi o luptă grea?

Călin Popescu Tăriceanu: Întotdeauna, campaniile pentru alegerile din România sunt grele, numai că la noi se întâmplă un lucru în ultimii ani. Incapacitatea unora de a câștiga alegerile, de a convinge electoratul, duce ulterior la introducerea în luptă a unor mijloace nedemocratice, adică eliminarea adversarilor, cum s-a întâmplat până acum, încercările de destrămare ale coaliției. Aduceți-vă aminte ce s-a întâmplat în 2015 după demisia Guvernului Ponta și instalarea Guvernului Cioloș, într-o manieră total nedemocratică, ce nu a făcut decât să sfideze alegerea făcută de cetățeni. În Parlament era o majoritate care ar fi putut să degaje un prim-ministru și totuși, președintele a recurs la acea formulă, care este anti-democratică și asta a rămas în mintea unora care încearcă să repete același scenariu în momentul de față.

MEDIAFAX: Simțiți o presiune mare asupra coaliției pentru ca ea să se destrame?

Călin Popescu Tăriceanu: Simt o presiune mare pentru că sunt aceste atacuri care nu încetează, văd tot felul de distorsiuni ale pozițiilor noastre, orice diferență de puncte de vedere este transformată într-un scandal, se anunță ruperea coaliției, se folosesc tot felul de formule mai bombastice, care să creeze impresia că nu ne înțelegem în coaliție și urmează coaliția să se destrame.

MEDIAFAX: Președintele Klaus Iohannis. L-ați catalogat în repetate rânduri ca un produs al statului paralel de care vorbiți. Cum catalogați astăzi acțiunile sale?

Călin Popescu Tăriceanu: Eu m-aș fi așteptat din partea domnului Iohannis, în momentul în care, după o lungă perioadă în care domnia sa a negat existența statului paralel, a folosit diverse formule în derâdere pentru această etichetă generică, ca în momentul în care au apărut protoalele secrete dintre Serviciul Român de Informații și CSM, ÎCCJ, Parchetul General, DNA, protocoale care sunt clar nelegale, să spună, nu trebuia să își recunoască greșeala, dar să recunoască că avem o problemă serioasă de independență a Justiției.

Fac o paranteză, la începutul anilor 2000, până la momentul aderării României la UE, una dintre problemele cu care România se confrunta era cea a percepției, bazată probabil pe o oarecare realitate, că Justiția nu e independentă. Că există, dacă nu un control al politiciului, măcar o influență semnificativă și una din cererile UE pe care noi a trebuit să o satisfacem a fost să mergem către reașezarea independenței justiției. Ceea ce s-a întâmplat este evident. Justiția a ieșit complet de sub influența politicului, ca să intre sub influența serviciilor, a procurorilor și a altor centre oculte din România.

MEDIAFAX: De ce nu ați reușit, după doi ani de putere în România, să distrugeți acest sistem de care vorbiți? Să îl scoateți la iveală?

Călin Popescu Tăriceanu: Am reușit parțial să îl scoatem la iveală. Ceea ce s-a făcut prin legile justiției a fost tocmai o formă de asanare a sistemului judiciar din România, în sensul redării independenței judecătorilor. Nu este aprecierea mea personală, este solicitarea expresă a asociațiilor magistraților, adică UNJR și AMR. Ei au cerut o seamă de modificări din legile 303, 304 și 317, împreună cu CSM, pentru că și ei au constatat funcționarea defectuoasă, abuzurile, excesele. Aici, salut poziționarea celor două asociații, care vor să restabilească independența justiției și îmi place aici să reiau formula pe care judecătorii ar trebui să o aibă în minte și unii fără îndoială o au, deasupra lor nu există decât legea, nu există nici protocoalele, nici echipele mixte, nici probe care nu pot fi puse la dispoziția apărării, deci vor o justiție adevărată.

Cei care au acaparat această putere în statul român se luptă din răsputeri și în spațiul public vedem acest conflict, care pentru cei care sunt naivi – și, din pacăte, sunt mulți naivi care au avut norocul că nu au experimentat pe pielea lor ce înseamnă „justiția” din România – cred că este o luptă a partidelor pentru a reveni la ce a fost înainte. Eu vă spun că demersul este clar pentru repunerea justiției în drepturile firești, pentru revenirea la statul de drept autentic, nu la această parodie stat de drept, în care justiția nu e făcută de instanțe, ci în locuri dinainte stabilite și cu soluții dinainte stabilite pentru cei incomozi, în zona politică, în zona mediului de afaceri, în zona academică, sunt eliminați.

MEDIAFAX: Un lider al Opoziției spunea că ați fost dus în direcția amnistiei tocmai prin deschiderea acestui dosar și veți accepta o astfel de ordonanță. Cum vedeți varianta unei ordonanțe privind amnistia?

Călin Popescu Tăriceanu: Eu m-am pronunțat de mai multe ori. Este evident că această dereglare totală a justiției de aceste forțe oculte ale statului paralel a dus în România la sute și probabil mii de procese strâmbe. De fapt, România după cum știți, este campioana proceselor pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în rândul țărilor membre ale Uniunii Europene. Recent, procesul pe care l-a câștigat la CEDO primarul din Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, care însă, din păcate, a făcut peste 2 ani de zile închisoare, dacă datele pe care le am sunt corecte. Deci, ce facem în această situație în care există sute și mii de dosare în care nu s-au respectat toate normele și toate prevederile din Codul Penal și Codul de Procedură Penală?

E foarte greu de făcut o selecție unde a fost corect și unde nu a fost corect și atunci o astfel de măsură de amnistie și grațiere, inclusiv, s-ar justifica. Dar eu nu pot să spun mai mult decât atât, pentru că în momentul în care mi se deschide un astfel de dosar, atunci în mod evident cei care mă privesc ar spune „Tăriceanu este direct interesat, pentru că este vizat de un dosar de care încearcă să scape”, iar eu vreau să demonstrez că toate acuzațiile sunt false. Eu nu vreau să scap printr-o măsură de acest gen pentru că eu știu că în acest dosar sunt nevinovat și vreau să contracarez toate acuzațiile care mi se aduc.

MEDIAFAX: Când se aduc modificări la legile justiției, când se vine cu o propunere nouă, prima chestiune pusă în discuție este „îl ajută pe Liviu Dragnea, este pentru un lider al puterii”…

Călin Popescu Tăriceanu: Cei care vor să mențină acest sistem în funcție, în loc să vină cu argumente – pentru că am auzit și în România, dar și în străinătate, că legile de reformă a justiției afectează independența justiției. Dar nimeni nu spune, care articol, care literă, care cuvânt? Nu. E cel mai simplu să arăți cu degetul, să personalizezi acest demers, să spui că e Dragnea, poate Tăriceanu, poate cine știe pentru folosul cuiva și atunci sigur că lumea înțelege foarte simplu. Nimeni nu poate sta să explice cetățenilor la televizor articol cu articol din Codul Penal și nici eu, pentru că nu sunt jurist de profesie, nu cunosc toate finețurile, toate detaliile. Numai cei care sunt de specialitate pot să dea aceste explicații, care nu sunt însă accesibile publicului larg. Dar, pentru a contracara o astfel de măsură, personalizarea, în felul în care s-a făcut, e cea mai eficientă. S-a și văzut, de altfel.

MEDIAFAX: Dacă este arma Opoziției să spună că o lege este făcută pentru Liviu Dragea sau pentru Călin Popescu Tăriceanu, nu li se pot reproșa forurilor europene că pornesc de la această premisă. Unde greșesc autoritățile române când e vorba de informarea forurilor europene?

Călin Popescu Tăriceanu: Nu putem să spunem că forurile europene nu greșesc pentru că acolo există obiectivitate sută la sută. Forurile europene sunt informate din România. Informațiile pleacă din România. Cine sunt furnizorii de informații? Pe unii din ei îi cunoaștem, cei din Opoziție, alte surse nu le cunoaștem. Când am cerut Comisiei Europene să ne pună la dispoziție sursa, ca să vedem de unde și-au luat informațiile, nu ne-au pus-o. Prin urmare, cred că România este absolut un caz singular în care Opoziția, care nu este în stare cu mijloacele democratice pe care le are la dispoziție să se impună și să aibă o șansă cât de cât reală la viitoarele alegeri, exportă această problemă. În principal, exportă tema corupției care, de fapt, ascunde o luptă politică internă. În spatele acestei teme la care sigur că occidentalii sunt atenți, sunt sensibili și spun „dacă sunt oameni din România care reclamă că în România e corupție, atunci sigur că trebuie să le dăm crezare”, noi exportăm aceste lucruri în Parlamentul European, în spațiul public european, cum nu face nicio țară. În loc ca aceste subiecte să fie subiecte de dezbatere în România și să discutăm corect, onest și cinstit cu Opoziția dacă sunt probleme pe legile de reformă a justiției, noi bănuim de fiecare dată că există o agendă ascunsă. Pentru că așa cum ei ne bănuiesc pe noi de o agendă ascunsă, și eu bănuiesc același lucru: că Opoziția nu este de fapt capabilă să câștige cu armele corecte și încearcă, prin aceste manevre, să pună împotriva noastră și să pună o presiune care, sigur, nu este câtuși de puțin plăcută din partea anumitor instituții europene. A se vedea acum, săptămâna viitoare urmează dezbaterea privind rezoluția privind statul de drept în România.

Fac o remarcă pe o anumită direcție. Am spus imediat după ce a apărut raportul Comisiei de la Veneția că eu consider că este util să analizăm recomandările făcute de Comisia de la Veneția. Dar subliniez, sunt recomandări. Comisia de la Veneția nu are pretenția că poate să dea verdicte și, cu atât mai puțin, verdicte categorice, la care nu există comentarii. Și putem să luăm, să analizăm aceste recomandări și să le includem în cele trei legi de reformă, care asigură de fapt funcționarea justiției.

Și ca să înțelegeți bine că toți sunt supuși greșelii, vă dau exemplul uneia dintre recomandările făcute de Comisia de la Veneția, care cerea României să reconsidere înființarea Secției de anchetare a magistraților, nou-înființată prin modificările care s-au adus la aceste legi. După ce a venit această recomandare a Comisiei de la Veneția, cred că la o zi sau două, Consiliul Superior al Magistraturii dă un comunicat public în care salută înființarea acestei secții, pe care o asigură benefică pentru asigurarea independenței judecătorilor. Deci Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul independenței justiției, spune că e bine că s-a făcut secția. Comisia de la Veneția spune că nu e bine. Comisia de la Veneția spunea că nu e bine pentru că Parlamentul și, implicit, coaliția ar fi susținut acest lucru, adică noi, majoritatea din Parlament, eram responsabilă cu această prevedere. Ei, uite că CSM spune că e bine. De asta spun că aceste recomandări trebuie luate în seamă, dar ele trebuie analizate pentru că și Comisia de la Veneția în ultima perioadă emite mai degrabă păreri politice sau de oportunitate decât opinii strict juridice.

MEDIAFAX: Vă este teamă ca, în perioada următoare, să nu apară vreo valiză în câmp care să vă vizeze?

Călin Popescu Tăriceanu: De când sunt în politică am început să mă obișnuiesc cu tot felul de lucruri. Dosarul acesta care a apărut, așa, pe nepusă masă, după ce subiectul fusese închis mă face să vă spun că nu mă surprinde nimic.

MEDIAFAX : Deci poate apărea și o valiză.

Călin Popescu Tăriceanu: Asta nu am cum să știu. Nici dumneavoastră nu puteți să știți. Dar sigur că poate să fie vreun țăran care să găsească cine știe ce documente pe care să le dea vreunui ziarist cu ochi albaștri.