Test pentru obținerea CETĂȚENIEI. Câți politicieni își cunosc ÎNDATORIRILE DE ROMÂN

Străinii care vor să dobândească cetățenia română trebuie să aibă cunoștințe de limba română, de istorie, geografie, cultură și civilizație. Am selectat trei întrebări dintre cele adresate celor care vor să dobândească cetățenia română și am intervievat mai mulți politicieni.

Întrebările:

1. Care sunt îndatoririle unui cetățean român?

POLITICĂ Crin Antonescu, posibil candidat PSD – PNL la prezidențiale, a fost președinte INTERIMAR al României și a dispărut 10 ani din viața publică

15:56

ULTIMA ORĂ PSD și PNL au convocat, separat, ședințe cu șefii de partide, duminică seara, după consultările de la Cotroceni

15:55

2. Ce lungime are lanțul Munților Carpați și cât din el este situat la noi în țară?

3. Care este județul cu numărul cel mai mic de cetățeni?

Încă de la prima întrebare au apărut și primele probleme. Politicienii au confundat obligațiile cu îndatoririle. Majoritatea celor chestionați cred că respectarea Constituției și a legilor este o îndatorire, și nu o obligație. Constituția nu s-a dovedit a fi prea familiară politicienilor. Cei mai mulți au încercat să schițeze un răspuns în care au inclus cel puțin o îndatorire. Dacă geografia de clasele primare și Munții Carpați le-au dat de gândit, statisticile legate de populația României nle sunt aproape necunoscute. Deși au enumerat județe cu număr mic de locuitori, foarte puțini au dat răspunsul corect.

Au dat vina pe birocrație

Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul (ALDE):

1. În primul rând, să respecte Constituția și legile țării, să cunoască toate prevederile legale, astfel încât să fie un bun cetățean. Cred că asta este prima condiție.

2. Recunosc că nu știu o cifră, dar, ca și geografie, lanțul Munților Carpați este în proporție de 40% în România, cred.

3. Eu vin din unul din cele mai mari județe: Bacău. Mă gândesc acum la județul care are cei mai puțini parlamentari. Numărul de parlamentari e în funcție de numărul de cetățeni. Da, cred că județele Caraș-Severin, Covasna, chiar și Mehedințiul nu are așa mulți parlamentari.

Lucian Viziteu (deputat USR):

1. Să respecte Constituția și legile țării. Constituția chiar spune, au o datorie de loialitate, de a-și apăra țara.

2. Este destul de mare. Cred că câteva mii de kilometri buni, și la noi, vreo 15-20%.

3. Sălaj… Nu știu…

Liviu Pop (deputat PSD):

1. Să cunoască Consituția României. Să fie fideli față de țară. Obligațiile pe care le are orice cetățean: respectul față de țară, de popor, de armată. Să-și plătească taxele și impozitele la timp. Să respecte legile.

2. 1700-1800…Sigur jumătate sunt în România. Mă duc pe 1700 și spun că jumătate sunt în România, aproximativ 850 Km.

3. Cred că Ialomița. Mă gândesc electoral. Nu e Ialomița. Mă gândesc la numărul de parlamentari. Și Tulcea, Covasna sunt mici, și Sălaj. Cred că mă duc pe Covasna.

Florin Roman (deputat PNL):

1. Să respecte Consituția și legile țării și să fie un bun cetățean român.

2. Nu știu exact. Nu știu exact și dacă nu știu exact, nu are rost.

3. Hai că puneți niște întrebări! (Întrebările acestea le primesc și străinii – n.r.) Numai că ei sunt puși să studieze treaba asta. Nu știu care ar fi… Tulcea…nu știu, bănuiesc. Ei sunt puși să dobândească cunoștințe de constituție, istorie și geografie. Problema e că există o birocrație fantastică.

Maria Grapini (europarlamentar):

1. În primul rând, ca și orice alt cetățean, să cunoască foarte bine Constituția și legislația din statul respectiv. Chiar dacă sunt state membre UE există foarte multă subsidiarilate și există foarte multă legislație specifică. Avem acum cazuri concrete și nu aș vrea ca cetățeni care vin din alte state la noi să pățească ce au pățit românii noștri dincolo.

2. Dacă asta are legătură cu calitatea de europarlamentar, e foarte bine…

3. Cel mai mic cred că este Sălaj. Între Sălaj și Covasna.

Cătălin Rădulescu (deputat PSD): spune că modalitatea de testare a străinilor care doresc să dobândească cetățenie română reprezintă „o prostie”. Social-democratul susține că ar trebui să fie date întrebări elementare: ce limbă se vorbește în România, cum arată drapelul sau care este capitala, nu despre istorie și geografie. Rădulescu și-a pus semne de întrebare și o să discute cu colegii care se ocupă de cetățenie.

1. Să cunoască și să respecte Consitutuția țării, să cunoască și să respecte legile țării. Să nu trădeze patria. Să cunoască limba. Să jure credință țării lui.

2. Habar n-am… Asta le cere străinilor? Nu este posibil așa ceva… Mi se pare o prostie.

3. Asta e o întrebare destul de grea. Chiar mi se pare o prostie să întrebi un străin care e județul cu cel mai mic număr de cetățeni. M-aș gândi la Vaslui, sau Covasna, Harghita, Giurgiu, Tulcea, mă gândesc că e Delta…

Contactat de Mediafax, senatorul PNL Florin Cîțu a refuzat să răspundă la întrebările pe care le primesc și străinii la testele pentru obținerea cetățeniei române.

Picau examenul sau treceau examenul? Tu ce zici?

Răspunsurile la întrebări: 

Care sunt îndatoririle unui cetățean român? 

Răspuns: Îndatoririle unui cetățean român sunt: fidelitatea față de țară; apărarea țării; plata contribuțiilor financiare; exercitarea cu bună credință a drepturilor și a libertăților astfel încât să nu fie afectate drepturile celorlalți.

Ce lungime are lanțul Munților Carpați și cât din el este situat la noi în țară?

Răspuns: Lungimea totală a lanțului carpatic este de 1600 km, din care 800 km se află pe teritoriul României.

Care este județul cu numărul cel mai mic de cetățeni?

Răspuns: Covasna.

Condițiile pentru a obține cetățenia română

Cetățenia română se acordă, la cerere, unei persoare fără cetățenie sau unui cetățean străin dacă are domiciliul în România de cel puțin 8 ani sau, dacă este căsătorit cu un român, de minimum 5 ani de la data căsătoriei. Dacă cetățeanul este recunoscut pe plan international, este refugiat, vine din alt stat membru UE sau a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro, durata solicitată pentru domiciliu scade la jumătate.

Persoana în cauză trebuie să fie majoră, să dovedească loialitate față de statul român și să nu întreprindă acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale. De asemenea, trebuie să ducă un mod de viață decent și să nu fi fost condamnată pentru infracțiuni. Cunoștințele de limba română, de cultură și civilizație românească, dar și prevederile Constituției și imnul de stat sunt obligatorii.

Persoana care solicită cetățenie română trebuie să contacteze Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) pentru a afla ce acte trebuie să depună împreună cu cererea de acordare a cetățeniei române (pașaport în copie legalizată și traducere în limba română; permis de ședere permanentă; adeverință din care să rezulte domiciliul legal în România eliberată de Inspectoratul General pentru Imigrări; declarație pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde și nu sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranței naționale și nici în trecut nu a desfășurat asemenea activități; acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naștere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorț, etc.); dovada cetățeniei române a soțului sau a soției; cazier judiciar din străinătate în original; dovada locuinței; dovada mijloacelor legale pentru o existență decentă în România).

Tot la ANC va depune o cerere și dosarul cu toate documentele solicitate. Dacă a prezentat toate documentele, cetățeanul va fi chemat la interviu în cel mult 6 luni. Interviul va fi desfășurat de o comisie specială, care îi va testa cunoștințele de limba română, inclusiv accentul și dicția. De asemenea, pe parcursul interviului vor fi verificate cunoștințele din istoria, geografia și cultura României și în privința Constituției.

Comisia pentru Cetățenie îi propune Președintelui ANC acordarea cetățeniei române sau respingerea solicitării. Președintele instituției emite un ordin de acordare sau respingere, care este comunicat imediat persoanei. În cazul în care cererea este respinsă, persoana poate contesta ordinul în 15 zile de la comunicare, iar dacă cererea este respinsă, cetățeanul poate să depună încă o cerere după 6 luni de la primirea răspunsului. În cazul în care cererea a fost acceptată, cetățeanul va fi chemat, în maximum 3 luni de la primirea răspunsului, să depună jurământul pentru obținerea cetățeniei române, moment în care devine cetățean român cu acte în regulă.

Foto: Hepta