Titus Corlățean, pentru Gândul: România a avut o poziție foarte clară împotriva unor sancțiuni economice pentru că populația Ucrainei nu trebuie să sufere

„Au fost adoptate măsuri restrictive față de responsabilii de încălcarea unor drepturi și libertăți fundamentale și responsabili pentru acțiunile de violență. Ele implică o serie de măsuri care vizează limitarea libertății de circulație, vize, chestiuni de bunuri sau de conturi, dar și un embargo asupra echipamentelor care eventual ar putea fi folosite în reprimarea manifestanților. Miniștrii de externe din UE au adoptat o poziție comună, clară și fermă în legătură cu evoluțiile traumatice de la Kiev. Se întâmplă lucruri abominabile la Kiev, există o solicitare foarte fermă de stopare imediată a actelor de violență și a intervenției în forță care are loc acolo”, a declarat Corlâțean, contactat de gândul.

În timp ce manifestanții de la Kiev au cerut, în nenumărate rânduri, demisia președintelui Viktor Ianukovici, Corlățean a explicat că acest lucru nu a fost luat în discuție în timpul reuniunii extraordinare a miniștrilor de Externe din UE, nefiind considerată o soluție. Cu toate acestea, una dintre cerințele Uniunii este ca președintele Ucranei să ia măsurile necesare pentru a opri actele de violență, dar și să deschidă un dialog cu opoziția.

„Este o așteptare estimată în primul rând față de conducereea politică a Ucrainei, în primul rând față de președinte, de a întreprinde măsurile necesare pentru stoparea actelor de violență și întoarcerea cât mai rapid posibilă la un dialog politic real cu opoziția pentru că este responsabilitatea, în primul rând, a puterii, dar în egală măsură să facem referire la necesitatea ca liderii opoziției să se separe de acele grupări radicale. Nu a fost evocată de nimeni o astfel de ipoteză, demisia lui nu este o soluție, ci procesul politic pe care UE îl susține”, a mai precizat Corlățean.

Referitor la poziția României vizavi de protestele violente de la Kiev, minsitrul român de Externe a punctat că mandatul cu care a mers la Bruxelles a fost în consonanță cu poziția unanimă a celorlalte state UE.

„Din punctul de vedere al României, principalele elemente ale mandatului pe care l-am avut se regăsesc în poziția comună adoptată în UE. Preocupările României provin nu doar din faptul că Ucraina este cel mai mare vecin al nostru și că suntem interesați de stabilitatea ei, ci și că avem responsabilități suplimentare, există o comunitate importantă de români care trăiește în Ucraina și suntem interesați de situația ei. UE va trebui să se concentreze suplimentar în perioada următoare pentru a sprijini și politic și economic”, a mai spus acesta.

În ce privește eventuale sancțiuni de ordin economic, Titus Corlățean a anunțat că acetea nu vor fi luate. Cu toate acestea, cel mai important lucru pe care liderii politici ai Ucrainei trebuie să-l facă, potrivit deciziilor UE, este să se pună în acord și să fie organizate alegeri anticipate.

„Nu sunt adoptate măsuri economice împotriva Ucrainei, ne-am exprimat o poziție foarte clară a României împotriva unor eventuale astfel de sancțiuni economice pentru că populația nu trebuie să sufere, iar situația economică din Ucraina oricum este deja dificilă. În schimb, am exprimat necesitatea ca în perioada următoare atât la nivelul UE, cât și printr-o cooperare cu actori internaționali, o cooperare foarte strânsă euroatlantică, să putem găsi soluțiile de sprijin economic care să acompanieze un proces politic care ar trebui pus în practică imediat. Acest proces politic ar trebui să cuprindă o reformă a Constituției, formarea unui Guvern care să gestioneze o anumită perioadă conducerea treburilor interne în Ucraina, dar și organizarea unor alegeri anticipate”, a conchis Corlățean.