Toni Greblă (AEP) explică detaliile tehnice ale comasării alegerilor: Dacă se optează pentru birouri separate, se dublează infrastructura
This browser does not support the video element.
Liderii coaliției poartă discuții și negocieri privind organizarea alegerilor locale împreună cu cele europarlamentare, pe 9 iunie.
După ce reuniunea de luni a coaliției nu a produs niciun rezultat, Marcel Ciolacu a explicat că a solicitat „detalii tehnice”, inclusiv de la Autoritatea Electorală Permanentă.
Președintele AEP Toni Greblă a spus, în exclusivitate pentru Gândul, că a trimis deja informațiile solicitate tuturor instituțiilor.
Am comunicat, deja, tuturor instituțiilor care concură la realizarea alegerilor, din punct de vedere tehnic, avantajele și dezavantajele, variantele de organizare fie separat, în mai multe variante, fie împreună, tot așa într-o singură variantă, fie împreună în mai multe variante.
Din punctul de vedere al AEP, tururile de scrutin pot fi organizate și împreună. Cel care decide este legiuitorul.
Teoretic pot fi organizate și așa și așa, depinde ce se dorește, dar oricum există diferențe în ceea ce privește mijloacele materiale, tehnice puse la dispar și umane. Dacă se optează pentru birouri separate de sus și până jos, înseamnă a dubla sau un pic mai mult infrastructura, de la numărul de membri la IT-iști, la numărul de tablete ș.a.m.d.
Marcel Ciolacu a menționat că s-a consultat și cu primarii prezenți la un eveniment al Asociației Comunelor despre felul în care se pot organiza alegerile.
Aici am vrut și părerea domnilor primari. Tehnic, cum sunt? Sunt două birouri, e un birou comun, vrem părerea STS-ului. Nu e un lucru în care ne aruncăm cu capul înainte și pe urmă să vedem că nu o putem pune în aplicare.
Câte buletine vor fi de ștampilat, în cazul comasării
În discuție, la nivel oficial, este o primă comasare, localele cu europarlamentarele. Negocieri se poartă și pentru variante de organizare a alegerilor parlamentare cu unul dintre tururile pentru alegerea președintelui, primul sau al doilea.
Dar, „să terminăm întâi cu prima comasare”, după cum a spus premierul Marcel Ciolacu.
Alegerea pentru reprezentanții Parlamentului European are loc o dată la 5 ani. La fel se întâmplă și pentru funcția supremă în stat. Anul acesta le-a venit rândul tuturor scrutinelor. De aici și freamătul pe scena politică.
„Patru rânduri de alegeri” e prea mult, a spus președintele Klaus Iohannis, acompaniat de PNL care a invocat argumentul economic. PSD a plusat și a cerut calendar clar pentru toate rundele de alegeri.
Însă, public, Marcel Ciolacu e cumpătat. Vrea toate opiniile, înainte de a lua decizii.
Să nu cumva să încurcăm, din dorința de a fi mai multă lume la vot, de fapt, să viciem un rezultat al alegerilor, a spus șeful PSD, marți.
Așadar, la alegerile locale, cetățenii vor primi patru modele de buletine de vot, așa cum vor fi aprobate de Autoritatea Electorală Permanentă, un buletin pentru alegerea consiliilor locale, unul alegerea primarilor, cel pentru alegerea consiliilor județene și buletinul de vot pentru alegerea președinților consiliilor județene.
Asta presupune patru urne în fiecare secție de vot.
Alegătorii din București vor primi tot patru buletine de vot, pentru primarul general, primarul de sector, Consiliul General al Municipiului București și consiliul local de sector.
Celor patru s-ar mai adăuga încă unul pentru candidații la Parlamentul European, cu urna aferentă.
Dacă cele două scrutine vor fi organizate în aceeași zi și se ia decizia ca fiecare să aibă încăpere separată, asta presupune secție distinctă de vot, în interiorul aceleiași incinte, cu personalul aferent.
Reamintim că precedentul scrutin pentru alegerea eurodeputaților s-a organizat simultan cu referendumul, în 2019. Și atunci, a fost o premieră.
Pe 26 mai 2019, cetățenii au primit 3 buletine de vot, unul pentru europarlamentare și încă două buletine pentru referendum.
Primul buletin pentru referendum a cuprins întrebarea „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”, iar celălalt pentru a doua întrebare stabilită de preşedintele Klaus Iohannis: „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a Ordonanţelor de Urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca direct Ordonanţele la Curtea Constituţională?”.
Având toate informațiile pe masă, decizia se întoarce la politic. Noua reuniune a coaliției va fi vineri.
Sursa foto: Mediafax
CITEȘTE ȘI:
După două negocieri eșuate în Coaliție, liberalii se întrunesc iar în ședință
Coaliția NU s-a blocat la COMASARE / Marcel Ciolacu: Așteptăm detaliile tehnice