Tot ce nu știai despre Klaus Iohannis, președintele reales al României

Singurul președinte al României care nu a avut două mandate a fost Emil Constantinescu, care a abandonat și nu a mai candidat.

Iohannis obține al doilea mandat de președinte, potrivit estimărilor la ieșirea de la urne de la turul al doilea la președinție din 24 noiembrie 2019.

Primul mandat de președinte l-a obținut în 2014 când a câștigat cu 54,43%, învingându-l pe candidatul PSD, prim-ministrul în funcție Victor Ponta (45,57), pe fondul unei campanii negative privind obstrucționarea votului din diaspora, lucru care i-a impulsionat pe românii din străinătate și în 2019, când diaspora a beneficiat de o legislație nouă și condiții net îmbunătățite de vot.

Patru mandate la Primăria Sibiului

Prima funcție de demnitar pe care o obținea Klaus Iohannis, fost profesor de fizică, era în urmă cu 19 ani când devenea primar la Sibiu, oraș unde a fost reales pentru patru mandate. Din punct de vedere electoral, Iohannis a reușit performanța să obțină mandatele de la prima candidatură, atât la Sibiu și la Cotroceni în 2014. Mai puțin succes a avut la funcțiile în care era desemnat, nu a reușit să ajungă premier în 2009 și nici vicepremier în 2014.

De etinie sas și de religie creștin-protestant (evanghelic-luteran), Klaus Iohannis a fost membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înființare, din 1990, iar în perioada 2001-2013 a fost președintele formațiunii, demisionând din această funcție după înscrierea în PNL, în februarie 2013.

Iohannis s-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obține mandate de consilieri locali. Ajuns întâmplător în acestă postură de candidat și ulterior primar, după cum avea să recunoască el însuși, Iohannis l-a învins pe social-democratul Ioan Cindrea, deși în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de sași. Sibienii l-au votat masiv pentru că își doreau o schimbare în administrația locală.

În cel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, eveniment care a atras în oraș peste un milion de turiști.

Patru Guverne s-au succedat în mandatul de președinte al lui Iohannis. Referendumul pe justiție din 25 mai 2019

În timpul primului său mandat s-au aflat la putere patru guverne: Executivul de tehnocrați al lui Dacian Cioloș, iar după ce social-democrații au câștigat alegerile parlamentare din 2016 au urmat trei guverne PSD, conduse de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă. În octombrie 2019, premierul Viorca Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură, iar ulterior a fost învestit Cabinetul lui Ludovic Orban, premier din partea PNL care conduce un guvern minoritar, cu sprijin fragil în Parlament.

În timpul primului mandat de președinte și după o reformă netransparentă în justiție pe care a făcut-o PSD, condus de Liviu Dragnea, contestat pentru dosarul de corupție pentru care era judecat în instanță, Iohannis a organizat referendumul pe justiție din 25 mai.

Consultarea populară a pornit de la protestele după adoptarea OUG 13 și a fost validat după ce 41,28% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Votul favorabil s-a dat celor două întrebări: dacă există acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională.

În timpul mandatului său, Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei CCR, anunțul fiind făcut în 9 iulie 2018 de către purtătorul de cuvânt al președinției, Mădălina Dobrovolschi.

Pe 30 mai 2018, Curtea Constituțională a stabilit, cu majoritate de voturi, existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și președintele României, generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA. Curtea a anunțat, în comunicatul ce a urmat, ce trebuie să facă președintele pentru a înceta acest conflict. Mai precis, pentru prima dată, a indicat clar o măsură: emiterea decretului de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi.

Președintele a semnat, de asemenea, și decretul prin care procurorul general, Augustin Lazăr, se pensionează. Augustin Lazăr înceta să mai fie procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de la data de 27 aprilie 2019, după un scandal privind rolul său la penitenciarul Aiud.

Ce avere are Klaus Iohannis: Cinci case, un cont de 250.000 lei și venituri din chirii

Klaus Iohannis deține confor ultimii declarații de avere, cinci case și un cont bancar în valoare de 250.000 lei. Totodată, șeful statului și soția lui au obținut venituri în valoare de 61.658 lei prin închirierea unui imobil din Sibiu, potrivit declarației de avere publicată de BEC.

Astfel, potrivit declarației de avere publicate pe site-ul Biroului Electoral Central, Klaus Iohannis deține în prezent cinci imobile: Unul dobândit în 1997, prin cumpărare, de 84.60 mp, alt imobil obținut prin cumpărare în 2001 de 253 mp, unul obținut prin donație în 1992 de 377 mp. Totodată, șeful statului a cumpărat două case în 2007, de 76 mp, respectiv 64 mp.

Klaus Iohannis deține și un cont în bancă deschis în 1999 în valoare la zi de 250.000 lei.

Potrivit declarației de avere, șeful statului a realizat un venit de la Administrația Prezidențială, în ultimul an fiscal încheiat, în calitate de președinte, de 165.100 lei.

Soția lui, Carmen Iohannis, a realizat un venit de profesor de 33.276 lei. Președintele a obținut, totodată, potrivit declarației de avere de pe site-ul BEC, 35.829 lei, din închirierea unui imobil din Sibiu. Și Carmen Iohannis a obținut același venit, respectiv 35.829 lei, prin închirierea unui imobil.

Scandalurile din jurul caselor

Scandalurile în care a fost implicat numele lui Klaus Iohannis a fost legat de faptul că ar fi câștigat câteva case din centrul istoric al Sibiului pe baza unor documente false, locatarii acestora judecându-se timp de câțiva ani cu primarul.

Iohannis a fost anchetat de DNA, în 2009, pentru abuz în serviciu, pentru retrocedarea unor terenuri către persoane care nu îndeplineau condițiile, dosarele fiind din anul 2005. În 2009, Agenția Națională de Integritate s-a autosesizat, în urma publicării unui articol într-un cotidian central, privind faptul că primarul Sibiului ar fi încălcat legea incompatibilității, prin ocuparea funcției de administrator, în 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu – Șura Mică, în paralel cu cea de primar. Iohannis a atacat hotărârea în contencios administrativ și a câștigat procesul, în 2010.

În 24 aprilie 2013, Agenția Națională de Integritate anunța că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află din nou în incompatibilitate întrucât are și calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acționarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, și SC Piețe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câștigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestația acestuia la raportul de evaluare al ANI și a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanța supremă, care se va pronunța cu privire la admisibilitatea cererii marți, 18 noiembrie.

Iohannis a susținut că și-a cumpărat cele șase case prin „muncă cinstită” și că banii pentru achiziționarea acestora au provenit din salarii, meditații, chirii, din bani primiți de la părinții săi și ai soției și din împrumuturi de la prieteni.

Întrebat la Gândul Live despre aceste case, Iohannis a dat un răspuns considerat a fi o gafă și pentru care ulterior și-a cerut scuze. Rugat să se pună în poziția unui profesor care nu a reușit să-și cumpere șase case prin muncă cinstită și meditații, Iohannis a răspuns: „Ghinion”, iar când moderatorul a întrebat „Ghinion pentru cine?”, el a completat: „Ghinion pentru mine”.

Ulterior, el și-a cerut scuze pentru această afirmație, spunând că a fost făcută într-o zi proastă. „A fost un răspuns foarte neinspirat și… chiar cred că e momentul, dacă cineva s-a simțit jignit, să-mi cer scuze în public, ceea ce fac. Am avut, recunosc, o zi proastă și dacă acea afirmație nefericită a supărat pe cineva îmi asum vina. Cer scuze, asta este. Însă, ghinionul există la dascăli”, a spus el

Ascensiunea rapidă în PNL

Klaus Iohannis s-a alăturat PNL în 20 februarie 2013. După trei zile, la Congresul PNL, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului.

În februarie 2014, Klaus Iohannis a fost nominalizat pentru funcțiile de vicepremier și ministru de Interne, însă USL s-a rupt, PNL ieșind de la guvernare. Nominalizarea sa pentru Guvern nu a fost însă prima.

În octombrie 2009, după căderea Guvernului Boc, Klaus Iohannis a fost propus premier, în schimb, președintele Traian Băsescu l-a preferat pe consilierul BNR Lucian Croitoru. După anunțarea rezultatelor alegerilor din 2009, care îl dădeau pe Traian Băsescu drept președinte al României, Klaus Iohannis declara că, pentru el, „acest parcurs de posibil premier” s-a terminat. Ulterior, după ce s-au încheiat cele două mandate legale de președinte ale lui Băsescu, Iohannis avea să devină noul președinte al României.

În urma demisiei președintelui PNL, Crin Antonescu, după o înfrângere la alegerile europarlamentare din 2014, liberalii a decis conform statutului ca Iohannis să asigure interimatul funcției eliberate de Antonescu până la alegerea unui nou președinte. Pe data de 28 iunie 2014 Iohannis a fost ales președinte al PNL. Iohannis a obținut 95% din voturile delegaților la congres (1.334 de voturi), iar contracandidatul său, Ioan Ghișe – 144 de voturi.

Iohannis a fost ales candidat al PNL pentru funcția de președinte a țării în alegerile din noiembrie 2014, după ce s-a confruntat în această cursă cu fostul președinte PNL, Crin Antonescu.