Trei judecători decid că Guvernul a ÎNCĂLCAT LEGEA, însă procurorii lui Tiberiu Nițu ÎNCHID DOSARUL lui Ponta

Într-un răspuns primit de gândul de la Parchetul General se confirmă faptul că procurorii au decis să nu înceapă urmărirea penală a premierului Victor Ponta, acuzat de trafic de influență de PNL Cluj pentru nerespectarea termenului legal privind organizarea alegerilor parțiale. Plângerea penală a celor de la PNL a fost depusă pe 28 ianuarie 2015, după ce trecuse termenul legal pentru organizarea alegerilor parțiale pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj, post vacant din octombrie 2014. Termenul legal pentru organizarea alegerilor era de 90 de zile.

Procurorul Dragoș Cojocariu a decis clasarea cauzei pe 6 aprilie 2015, considerând că nu s-au întrunit elementele necesare pentru începerea urmării penale a premierului Ponta. PNL Cluj a contestat pe 21 mai 2015 Ordonanța de clasare dată de procurorul de caz, dar și de data aceasta fără succes, chiar dacă a invocat decizia Curții de Apel Cluj, care a constatat că guvernul a făcut un „exces de putere” când nu a organizat alegerile parțiale.

CITEȘTE PLÂNGEREA PENALĂ DEPUSĂ ÎMPOTRIVA PREMIERULUI LA PROCURORUL GENERAL

Președintele Consiliului Județean Cluj, Mihai Seplecan, a declarat pentru gândul că s-a depus o plângere penală și la Înalta Curte de Casație și Justiție, tot pe numele premierului Victor Ponta, cazul urmând să se judece în această toamnă.

„PLÂNGERE Prin care vă solicităm respectuos ca în baza art 341 alin. (6) lit. b) C. Proc. Pen. să admiteți plângerea și, constatând că nu există niciun caz de împiedicare pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, să dispuneți completarea urmăririi penale în prezenta cauză”, se arată în plângerea depusă de PNL Cluj la ÎCCJ, liberalii susținând că ” „nu lipsește vinovăția prevăzută de lege pentru punerea în mișcare a acțiunii penale”.

CITEȘTE PLÂNGEREA PENALĂ DEPUSĂ ÎMPOTRIVA PREMIERULUI LA ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

PNL Cluj îl acuză pe procurorul general Tiberiu Nițu că nu a rezolvat plângerea în termenul prevăzut de lege.

În plângerea depusă la ÎCCJ, pe lângă infracțiunea de abuz în serviciu, PNL Cluj vorbește și despre cea de neglijență în serviciu.

Trei instanțe au confirmat că Guvernul a încălcat legea

Cum s-a ajuns în această situație? Guvernul era obligat potrivit legii să organizeze alegeri parțiale pentru funcțiile vacante de primar, președinte de Consiliu Județean și parlamentar. Deși instituțiile statului au informat în timp util guvernul că trebuie să organizeze aceste alegeri, datele propuse de Autoritatea Electorală Permanentă au fost ignorate de guvernul Ponta.

Într-un răspuns pentru gândul, Autoritatea Electorală Permanentă preciza că guvernul trebuia să organizeze alegeri pentru mai multe primării, șefii de CJ-uri și funcții de parlamentar.

„Autoritatea Electorală Permanentă a propus data de 22 martie 2015 pentru organizarea de noi alegeri parțiale locale și parlamentare. Precizăm că în cazul alegerilor locale parțiale, data de 7 iunie 2015 este ultima dată posibilă pentru organizarea și desfășurarea acestora, iar proiectele de hotărâri ale Guvernului ar trebui adoptate astfel încât să intre în vigoare la data de 4 mai 2015″, se arată în documentul primit de gândul de la AEP.

Guvernul a ignorat aceste informări ale Autorității Electorale Permanente și a încălcat legea. Acest lucru este confirmat de deciziile Curții de Apel Cluj și Curții de Apel București – două cazuri. Judecătorii au decis la București că guvernul a încălcat legea atât în privința alegerilor parțiale pentru funcțiile de primar și președinte de Consiliu Județean, dar și la alegerile pentru posturile vacante de parlamentar.

foto: Cristian Andrei / oamenii protestează în stradă pentru blocarea votului în Diaspora la alegerile prezidențiale

Premierul Ponta a declarat că va organiza alegeri doar dacă va decide o instanță, nu pentru că așa scrie în lege. În 2012, pe când se afla în opoziție avea însă un alt punct de vedere.

„Opinia noastră este că România nu trebuie să stea tot timpul în alegeri, ci trebuie să ai date în care strângi mai multe tipuri de alegeri și în felul acesta economisești bani și ferești societatea de o campanie electorală neîntreruptă. Deci strict politic, PSD-ului i-ar conveni să organizeze alegeri pentru că cel puțin două din trei le-am câștiga. Dar aici nu este vorba de un interes politic, aici e vorba dacă facem în fiecare săptămână și ținem țara tot timpul în alegeri pentru un mandat care se termină peste un an. Poate reușim să schimbăm legea pentru un mandat de patru ani, atunci la anul nu mai organizăm. De muncit când mai muncim dacă stăm tot timpul numai în alegeri”, a fost motivația oferită de prim-ministru în 2015.

Aceasta este opusul a ceea ce promova pe când se afla în Opoziție același politician: Victor Ponta.

„Vom acționa împreună cu ONG-urile pentru a obține pe calea instanțelor alegeri parțiale în cele trei colegii de deputat și două de senat în care Guvernul Boc era obligat conform legii actuale în vigoare să organizeze alegeri parțiale (…) Guvernul Boc nu a aplicat legea, nu a emis hotărâri de Guvern, nu a organizat alegeri (…) vom acționa atât în instanța civilă, pentru ca instanța să oblige guvernul să organizeze alegeri, să respecte legea de fapt, dar și din punct de vedere penal, faptul că un prim-ministru, oricum s-ar numi acesta, refuză să respecte o lege a țării este o încălcare și a legii penale”, afirma la o conferință de presă a USL din ianuarie 2012 Victor Ponta.

Unde a refuzat Guvernul Ponta să organizeze alegeri

Guvernul Ponta a refuzat să organizeze alegeri, deși s-a depășit termenul legal, pentru șapte președinții de Consilii Județene: Vâlcea, Neamț, Botoșani, Mehedinți, Cluj, Hunedoara și Brăila.

O situație similară se regăsește în municipiul Sibiu, unde nu au fost organizate alegeri parțiale după ce Klaus Iohannis a devenit oficial președintele României. În acest moment, nici în Târgoviște nu există un primar ales, vechiul primar pierzându-și această calitate și nici la Râmnicu Vâlcea.

Ultimele alegeri parțiale au fost organizate de guvern simultan cu alegerile europarlamentare. Nici la vremea respectivă, data organizării alegerilor parțiale nu a ținut cont de prevederile legale, fiind depășit termenul de 90 de zile.

În dispută ar trebui să intre și 14 posturi de parlamentar – posture vacantate până în mai 2015, în aceste colegii fiind încălcată legea și nefiind organizate alegeri parțiale, lista fiind una în continuă actualizare.

Iași – circumscripția electorală nr 24, colegiu uninominal numărul 4
Covasna – circumscripția electorală nr 15, colegiu uninominal numărul 1
Brașov – circumscripția electorală nr 8, colegiu uninominal numărul 7
circumscripția electorală nr 8, colegiu uninominal numărul 6
București – circumscripția electorală nr 42, colegiu uninominal numărul 23
circumscripția electorală nr 42, colegiu uninominal numărul 15
Hunedoara – circumscripția electorală nr 22, colegiu uninominal numărul 5
Bacău – circumscripția electorală nr 4, colegiu uninominal numărul 1
circumscripția electorală nr 4, colegiu uninominal numărul 9
Vrancea – circumscripția electorală nr 41, colegiu uninominal numărul 4
Buzău – circumscripția electorală nr 10, colegiu uninominal numărul 1
Mureș – circumscripția electorală nr 28, colegiu uninominal numărul 3
Dâmbovița – circumscripția electorală nr 16, colegiu uninominal numărul 2
Galați – circumscripția electorală nr 18, colegiu uninominal numărul 5

Ce motive a invocat guvernul Ponta

Guvernul Ponta a invocate pentru neorganizarea alegerilor parțiale faptul că nu sunt bani prevăzuți în buget pentru acestea, că nu sunt oportune și că nu există sancțiuni legale dacă ele nu sunt organizate.

În această vară, președintele Iohannis a promulgat noua lege a alegerilor locale, dar și a alegerilor parlamentare, motiv pentru care Guvernul Ponta a spus că nu mai are bază legală pentru organizarea parțialelor. Cu toate acestee, în perioada ianuarie – iunie, guvernul a încălcat dispozițiile legale aflate în vigoare și a blocat parțialele.