Turcan: Decizia CEDO trimite un alt mesaj, „nu e obligatoriu să vă concentrați pe grațiere”

„Decizia CEDO nu e o surpriză pentru PNL, ca atare PNL anticipând o astfel de decizie a CEDO a propus (…) să se îmbunătățească condițiile de detenție prin investiții (…) prin achiziționarea de brățări electronice tocmai pentru a încerca să asigure acea parte de pedeapsă alternativă. În momentul de față avem două proiecte de lege: cel privind măsurile compensatorii și cel privind măsurile alternative (…) Soluții există și nu era nevoie să se ajungă ca acest Guvern să primească acest avertisment. Ar fi trebuit ca soluțiile Opoziției să fie luate în considerație”, a declarat Raluca Turcan, marți, la Parlament, întrebată cum vede decizia pilot a CEDO în cazul României.

Totodată, Turcan a subliniat că decizia CEDO „trimite un alt mesaj: nu e obligatoriu să vă concentrați pe grațiere”.

„Ceea ce au făcut cei din PSD-ALDE și cu Traian Băsescu în Senat prin care vor să grațieze pedepsele pentru corupție și până în 10 ani înseamnă, de fapt, o dedicație pentru foarte mulți oameni politici importanți care fie sunt condamnați definitiv pentru corupție, fie posibil să fie condamnați pentru corupție”, a mai spus Turcan.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) cere României, printr-o decizie pilot, să prezinte un calendar pentru introducerea de măsuri pentru a rezolva situația din penitenciare, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a deciziei. Curtea a stabilit că România trebuie să adopte măsuri de reducere a supraaglomerării din penitenciare, dar și să creeze remedii preventive și compensatorii pentru condițiile necorespunzătoare din închisori. Cu toate acestea, CEDO nu impune statului român anumite soluții, lăsând la latitudinea României să găsească soluțiile potrivite.

Grațierea nu este pomenită specific în decizia CEDO, deși se arată că dacă România nu poate crea condițiile necesare pentru o detenție în standardele CEDO, este încurajată să „reducă populația din închisori”. Curtea a decis să suspende toate cauzele aflate pe rol, care privesc condițiile din penitenciarele din România, dat fiind faptul că este vorba despre o problemă sistemică. Din completul de judecată care a dat decizia a făcut parte și judecătoarea Iulia Motoc, fostă judecătoare la CCR.