Ucraina îl acuză pe Iohannis că refuză dialogul și că „joacă” politic, după ce președintele și-a anulat vizita oficială

„Suntem dezamăgiți de refuzul României de a purta un dialog între lideri, preferndu-se în schimb declarațiile în scopuri de politică internă”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt a Ministerului ucrainean de Externe.

France Presse mai precizează și că președintele României a decis săptămâna aceasta anularea a două întrevederi formale pe care trebuia să le aibă cu lideri din Ucraina, inclusiv primirea la Cotroceni a președintelui Parlamentului ucrainean, în scopul de a livra „un puternic semnal de protest” față de noua Lege a educației din țara vecină, care limitează drastic dreptul minorităților de a învăța în limba maternă.

Joi, Iohannis a transmis că a hotărât sa-și contramandeze vizita în Ucraina programată pentru luna octombrie,după adoptarea, de către Rada Supremă, a noii Legi a educației.

„O tematică neplăcută, această evoluție din Ucraina, cu legea educației. Am avut prevăzută o vizită în Ucraina pentru luna octombrie a acestui an, vizită pe care am pregătit-o în mai multe runde de discuții cu președintele Poroșenko, ultima discuție pe această temă am avut-o cu ocazia întâlnirii NATO de la Bruxelles. Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluția din Parlamentul Ucrainei care, fără să anunțe partenerii – și suntem partenerii Ucrainei – a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenții reciproce și, practic, această lege dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităților la educația în limba maternă. Pe noi ne doare acest lucru”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Prin urmare, președintele Klaus Iohannis a anulat vizita în Ucraina, dar și vizita pe care președintele Parlamentului ucrainean urma să o facă la București.

„Avem foarte mulți români în Ucraina și pot să vă spun că ideea mea cu vizita în Ucraina a fost, de fapt, să mergem împreună în zona Bucovinei ucrainene, ca să subliniem că ne preocupă. Acum vă dați seama că această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit și întreaga abordare, după părerea mea, trebuie pusă în discuție În consecință, când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina și am contramandat și primirea președintelui Parlamentului, care se anunțase pentru sfârșitul lunii septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Anularea unei vizite prezidențiale este un semnal extrem, extrem de dur”, a mai spus Iohannis.

Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis atât pe căile diplomatice, cât și verbal, direct președintelui Ucrainei, pe care șeful statului român l-a întâlnit pe holurile clădirii ONU.

„Întâmplarea a făcut că l-am întâlnit pe președintele Poroșenko pe holurile ONU și normal că ne-am salutat și i-am spus pe scurt aceste lucruri. I-am spus și direct că nu voi face această vizită până când nu există un progres pe această lege a educației și că sunt foarte neplăcut surprins de această evoluție, în condițiile în care domnia sa avut o abordare, cel puțin față de mine, foarte deschisă, când a venit vorba despre românii din Ucraina. Deci, am transmis această abordare pe care o am și pe căi diplomatice și, iată, și direct președintelui Poroșenko. Și-a continuat drumul foarte îngândurat și sper să reușim să avem o abordare care permite românilor din Ucraina perspectiva totuși să-și continue învățământul în limba română”, a conchis Iohannis.

O reacție destul de vehementă au avut și alți actori politici și instituții din România: „Ministerul Afacerilor Externe reamintește că, potrivit prevederilor Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a învăța limba sa maternă. Necesitatea conformității cu normele internaționale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării și protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina”, arată Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Ministerul Afacerilor Externe a mai anunțat că tema învățământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina.

„Ne exprimăm așteptarea ca drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina sa fie prezervate și subliniem preocuparea constantă a autorităților române față de această problematică”, se arată în același comunicat.

La rândul său, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat că nu este deloc de acord cu această măsură și că se așteaptă ca MAE să aibă o reacție rapidă „și să înceapă discuțiile și cu ambasadorul Ucrainei de aici și la nivel de Guvern”.

„Trebuie să facem toate eforturile să se remedieze, pentru că nu este un tratament corect pentru comunitatea românească care trăiește în Ucraina. Este foarte multă nemulțumire în urma acestei măsuri și eu cred că Ministerul de Externe și toți cei din statul român care au competențe în politica externă trebuie să se activeze rapid”, a spus Dragnea.

De asemenea, premierul Mihai Tudose, în ședința de Guvern, a cerut „implicare” pentru rezolvarea acestei situații.

„Aș dori să vă implicați în situația deosebită din Ucraina. Noi avem ditamai problema națională cu o școală, acolo ni s-au închis toate”, a spus Tudose.

O reacție a venit și din partea președintelui executiv al PMP, Eugen Tomac, care a declarat că cere Guvernului să facă de urgență demersurile necesare pentru a stopa închiderea școlilor românești din Ucraina.

„Îmi exprim indignarea și revolta cu privire la legea educației adoptată de Parlamentul Ucrainei, lege care închide școlile românești, desființând dreptul a jumătate de milion de români din Bucovina de Nord, Maramureșul istoric și Basarabia de Sud (regiunea Odessa) la educație în limba maternă. Cerem Guvernului României sa facă demersuri, în regim de urgență, pe lângă Guvernul Ucrainei, pentru stoparea acestui proces stalinist de deznaționalizare a comunității românești. În același timp, cerem Ministerului de Externe să inițieze de urgență discuții cu Înaltul Comisariat pentru Minorități în vederea efectuării unei vizite la Kiev pentru stoparea procesul de închidere a instituțiilor de învățământ cu predare în limba română’, a afirmat Eugen Tomac, potrivit unui comunicat de presă.

Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, pe 5 septembrie, o nouă versiune a legii în privința educației, potrivit căreia va fi introdusă interzicerea școlilor ruse, ungare și române. Minoritățile naționale li se va permite să studieze la școală doar o serie de materii în limbile native. Conform noului program educațional, doar una sau mai multe materii pot fi studiate în instituțiile educaționale în două sau mai multe limbi, limba statală, engleza sau altă limbă oficială a UE.