Prima pagină » Știri politice » UDMR nu va vota moțiunea împotriva lui Grindeanu. Kelemen: Nu ne-am certat, nu ne-am tras de păr, de sacouri

UDMR nu va vota moțiunea împotriva lui Grindeanu. Kelemen: Nu ne-am certat, nu ne-am tras de păr, de sacouri

UDMR nu va mai vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu, după ce înțelegerea pe care o avea cu PSD a picat de pe o zi pe alta, iar mai multe inițiative ale Uniunii au fost scoase de pe ordinea de zi a Parlamentului. „În unanimitate colegii mei au votat să nu participăm la vot. Nu vom fi în sală, nu vom participa la moțiunea de cenzură. (...) Eu știu că în acest moment toată lumea e pregătită pentru ziua de mâine - nu ne-am certat, nu ne-am tras de păr, de haine, de sacouri, nu existră niciun motiv să speculăm", a transmis liderul UDMR Kelemen Hunor, după ședința în care membrii Uniunii au decis ce poziție vor adopta mâine la votul pe moțiunea de cenzură împotriva lui Sorin Grindeanu. „Din moment ce înțelegerea de ieri nu mai este în picioare, din moment ce PSD a propus retragerea de pe ordinea de zi proiectele de legi pe care le-am stabilit ieri la discuțiile de dimineață, nu avem să avem absolut niciun motiv să ne implicăm în această ceartă internă a PSD", a declarat anterior pentru Mediafax senatorul Tanczos Barna.
UPDATE 17:41 Liderul PSD Liviu Dragnea a fost întrebat, marți, dacă social-democraților le ies calculele în ceea ce privește moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu, după sistarea negocierilor cu UDMR, el răspunzând că niciodată PSD nu și-a făcut calcule și cu UDMR.
 
„Niciodată nu am avut calculele făcute și cu UDMR”, a susținut Dragnea.
 
Solicitat să comenteze faptul că luni declara că a venit rândul acelor proiecte de legi propuse de UDMR, iar marți acestea au fost retrase de pe ordinea de zi, Dragnea a precizat că PSD nu face „niciun fel de troc”.
 
„Eu am spus exact ceea ce s-a întâmplat. Nu facem niciun fel de troc”, a spus liderul PSD.
 
UPDATE 15:18  Conducerea PSD a convocat parlamentarii formațiunii, marți, la ora 18.00, la o nouă discuție care va avea loc la Rin Grand Hotel. Conducerea partidului vrea să vadă pe câți aleși se bazează la votul de miercuri din Parlament.
 
UPDATE 15:00 După o ședință destul de lungă la UDMR, liderul Uniunii a transmis că partidul său a hotărât ce va face la moțiune: „În unanimitate colegii mei au votat să nu participăm la vot. Nu vom fi în sală, nu vom participa la moțiunea de cenzură”, a lămurit acesta poziția UDMR, după ce ieri, în urma discuțiilor cu PSD apăruseră pe ordinea de zi trei proiecte importante pentru comunitatea maghiară. 
 
Astăzi, însă, inițiativele au fost scoase din dezbaterea parlamentară programată pentru această dimineață, dar Kelemen a precizat că discuțiile nu au apărut peste noapte și că au fost mai multe dezbateri chiar după formarea guvernului încoace, iar acestea vor continua și în viitorul apropiat.
 
„Deci nu se pune problema că nu am ajuns la o înțelegere. Nu ne-am certat, nu ne certăm cu nimeni, nici măcar cu domnul Băsescu, și vom continua (…) Am văzut că de ieri seară naționaliștii și extermiștii de serviciu s-au activat, dar asta este treaba lor nu a noastră și vom continua discuțiile. Aceasta este o problemă internă a coaliției. Nimeni nu a făcut niciun pas înapoi. Este o abordare greșită. Au fost discuții extrem de sinceere, de corecte de ambele părți, nimeni nu s-a certat cu nimeni”, a explicat liderul UDMR.
 
Protocolul cu PSD rămâne în vigoare, a lămurit acesta, însă înțelegerea respectivă nu se referă la nici la moțiuni de cenzură și nici nu prevede ce ar trebui să facă Uniunea pentru a rezolva crizele din interiorul coaliției de guvernare: „Bineînțeles, noi dupa 30 iunie vom face o analiză, acolo scrie că la sfârșitul fiecărei sesiuni parlamentare se face o analiză. Vom trage o linie, nu rupem hainele astăzi de pe noi, fiindcă nu e cazul. Acel protocol nu vorbește despre moțiuni de cenzură și despre cum se rezolvă problemele din interiorul PSD si al coaliției. UDMR nu se poziționează în nicio tabără, nu votează nici cu Grindeanu, nici cu Dragnea, n-am avut negocieri cu nimeni, am avut discuții.. Nu ne-a convins nicio tabără pentru că nu ne așezăm nici pe partea unuia, nici pe partea celuilalt. Nu e nicio schimbare de poziție”. 
 
Discuțiile pe marginea inițiativelor respective vor continua, a accentuat Kelemen, confirmând, astfel, declarațiile lui Călin Popescu Tăriceanu, dar precizând că UDMR este deschis la dialog cu oricine, inclusiv cu Traian Băsescu, și că decizia de astăzi nu va afecta în niciun fel votul de miercuri: „Nu cred nimic, au majoritate, nu m-ați surprins cu aritmetica, așa guvernează ei de la început. Eu n-o să fiu surprins mâine deloc. Decizia noastră nu va afecta în niciun fel votul. Astăzi n-am vorbit nici cu Ponta, nici cu Grindeanu. Intenționez să discut cu toată lumea (…) Eu știu că în acest moment toată lumea e pregătită pentru ziua de mâine – nu ne-am certat, nu ne-am tras de păr, de haine, de sacouri, nu existră niciun motiv să speculăm”. 
 
UPDATE 14:30 Informația a fost confirmată de liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, care a motivat retragerea proiectelor UDMR de pe ordinea de zi prin faptul că nu era timp pentru a face lucrurile „responsabil” și „serios”. Președintele Senatului a precizat, însă, că discuțiile vor fi reluate mai târziu, anul acesta sau anul viitor, și că PSD și ALDE au, oricum, voturile necesare pentru ca moțiunea să treacă și că nu era nevoie de speculațiile referitoare la un troc cu Uniunea pentru ca rezultatul să fie în favoarea lor. 
 
„Nu aveam timp, literalmente, pentru a face o treabă serioasă și responsabilă. Am hoărât să oprim această discuție pentru a o relua ulterior, la o dată pe care n-aș putea să v-o preciziz, într-un cadru mai liniștit, mai calm. Am văzut toate speculațiile referitoare la un troc cu UDMR. Pentru ca această idee să nu se instaleze, am hotărât să oprim discuțiile. (…) După cum am spus, PSD și ALDE au voturile necesare pentru moțiune, ca atare nu era nevoie să mergem pe această idee ca să se speculeze de către adversarii noștri”, a declarat Tăriceanu.
 
Întrebat dacă acest „ulterior” ar putea însemna în perioada formării noului guvern, în cazul în care Grindeanu nu rămâne la Palatul Victoria, acesta a replicat că „ulterior înseamnă anul ăsta, anul viitor, nu știu să vă spun exact”. Tăriceanu a ținut să transmită că cele trei proiecte UDMR nu sunt ceva ieșit din comun, din moment ce Ziua maghiarilor se sărbătorește și astăzi în România, „eu pot să vă spun că de fiecare dată cand eram prim ministru trimiteam o scrisoare de felicitare oficialilor maghiari, așa e normal, așa cum și alte minorități au zilele lor incluse în calendarele manifestărilor oficiale”, dar și că, oricum, proiectul referitor la Legea minorităților se referă și la alte comunități minoritare de pe teritoriul României
 
„Sunt foarte multe lucruri care nu puteau fi rezolvate într-un timp atât de scurt. Nu e vorba de compromisuri, toate cele trei legi trebuie gândite, așezate, luate decizii nu sub presiunea timpului. (…) S-a încercat, am arătat toată disponibilitatea, dar în fața volumului mare ne-am dat seama că nu putem să gestionăm într-un timp atât de scurt. Reacția UDMR e cea pe care o știți. Nu ne-am certat, ne-am despărțit în relații bune, fiecare își vede de agenda proprie. Ce pot să vă spun e că văd în ultimele zile o activare a unor rețele care funcționează de multă vreme, se lansează tot felul de zvonuri”, a adăugat Tăriceanu. 
 
Președintele Senatului a subliniat că, oricum, coaliția PSD-ALDE se bazează pe o cifră care „este cu vârf și îndesat o majoritate ca moțiunea să treacă”, precizând că au făcut și socoteala inversă și că știu deja că numărul celor din coaliție care nu vor susține debarcarea lui Grindeanu este de 16-17 parlamentari.  

UDMR nu va vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu, a anunțat, marți, senatorul Tanczos Barna, care a precizat că atâta timp cât toate negocierile au picat cu PSD, UDMR nu are de ce să intre în „cearta internă” a social democraților.

„Din moment ce înțelegerea de ieri nu mai este în picioare, din moment ce PSD a propus retragerea de pe ordinea de zi proiectele de legi pe care le-am stabilit ieri la discuțiile de dimineață, nu avem să avem absolut niciun motiv să ne implicăm în această ceartă internă a PSD”, a declarat, pentru Mediafax, Tanczos Barna.
 
Barna a mai afirmat că nu crede că vor mai avea loc negocieri între UDMR și coaliția PSD-ALDE, dar că Uniunea nu a decis, încă, dacă parlamentarii formațiunii vor fi prezenți în sală la votul pentru moțiunea de cenzură și se vor abține de la vot sau dacă nu vor participa la ședință.
 
Ulterior, deputatul UDMR, Cseke Atilla, a declarat, înainte de a intra la ședința grupurilor parlamentare reunite UDMR, programată să înceapă la 12:30, că urmează să fie anunțat un punct de vedere oficial după ce grupurile decid ce vor face.
 
„În această ședință fiecare dintre colegi își va putea exprima o poziție cu privire la situația creată. E o situație nedorită, neînțeleasă de noi, dar trebuie să o gestionăm”, a spus deputatul UDMR, precizând faptul că „în mod cert” la finalul acestei sesiuni parlamentare vor face o evaluare a protocolului cu PSD-ALDE.

PSD și UDMR nu au căzut la un acord cu privire la proiectul privind scăderea pragului de reprezentare a minorităților pentru folosirea limbii materne în administrație, iar comisiile de marți au fost anulate, au declarat surse politice pentru Mediafax. UDMR a anunțat că va reevalua protocolul de colaborare cu social democrații, după ce inițiativele Uniunii au fost retrase de pe ordinea de zi pe care fuseseră introduse ieri, ca urmare a negocierilor politice cu PSD și ALDE. 

„Ședința celor trei comisii programată pentru astăzi nu va mai avea loc. Președintele Comisiei Juridice, Eugen Nicolicea”, a fost mesajul transmis marți dimineața.

Este vorba despre ședințele Comisiilor Juridică, al Drepturilor Omului și de Administrație.

Un alt proiect de lege aparținând UDMR a fost retras marți de pe ordinea de zi a plenului Senatului, actul normativ urmând să reglementeze finanțarea din fonduri publice a învățământului superior confesional particular.

Proiectul de lege prevedea ca „statul să ofere sprijin învățământului teologic pastoral acreditat în instituțiile de învățământ superior confesional particular”, din fonduri publice, în cazul care în cadrul învățământului superior de stat nu există învățământ teologic pastoral specific cultului respectiv.
 
Și proiectul de lege privind declararea zilei de 15 martie ca „Zi a comunității maghiare” a fost retras marți de pe ordinea de zi a plenului Senatului, în urma deciziei Biroului Permanent a Camerei superioare.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România se reunește la ora 12.30 în ședință pentru reevaluarea protocolului cu PSD, după ce mai multe proiecte ce vizau comunitatea maghiară au fost retrase de pe ordinea de zi, iar comisiile de la Camera Deputaților au fost anulate.

„S-a făcut o propunere de către grupul PSD. Grupul UDMR a fost, evident, împotrivă, pentru că termenele procedurale la mai multe proiecte legislative sunt expirate, adică noi trebuia să dezbatem în plenul Senatului câteva proiecte legislative care au termen de depunere a proiectului exprirat de o lună, o lună și jumătate. Ele au fost solicitate la retragere, iar în ceea ce privește legea privind 15 martie, care are raport depus de către Comisia de raportare și unde nu a fost un vot împotrivă în Comisii, și la acest proiect s-a solicitat retragerea de pe ordinea de zi. Evident că noi am fost împotriva acestui demers”, a declarat senatorul UDMR, Cseke Attila.

Senatorul UDMR a fost întrebat de ce au intervenit schimbări de pe o zi pe alta, acesta replicând că un răspuns în acest sens ar trebui să vină din partea PSD.

„Nu știu ce s-a întâmplat, întrebați-i pe colegi. Eu pot să vă spun legat de 15 martie. (…) Este o lege aproape identică, numai data și câteva noțiuni sunt diferite față de alte două legi care sunt în vigoare de mai mulți ani în România și care consacră ca și zi de sărbătoare ziua comunității tătare și ziua comunității rrome”, a mai spussenatorul UDMR.

Trei legi inițiate de UDMR intraseră de urgență în dezbatere în Parlament, în urma negocierilor dintre liderii Uniunii și cei ai PSD, dinaintea moțiunii de cenzură. 

Două dintre ele au trecut de Comisia parlamentară de administrație din Senat. În primul rând, este vorba de proiectul care prevede consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România. A doua inițiativă care a primit undă verde de la comisie e cea care prevede mărirea cotei repartizate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat fiecărei unități administrativ-teritoriale. În fine, un al treilea proiect, și cel mai important pentru UDMR, este cel de modificare a legii administrației, în sensul scăderii de la 20% la 10% a pragului de folosire a limbii materne în instituții publice. Acest proiect urmează să intre în dezbaterea comisiilor juridică, administrație și pentru drepturile omului din Camera Deputaților, marți, PSD dorind ca pragul să fie de 15%, variantă cu care Uniunea ar fi de acord.

Toate cele trei inițiative sunt acoperite de protocolul de colaborare parlamentară pe care PSD, ALDE și UDMR l-au semnat în decembrie 2016, însă adoptarea lor a fost grăbită de moțiunea de cenzură prin care Dragnea vrea să-l dea afară din Guvern pe Grindeanu, rămas la Palatul Victoria după retragerea sprijinului politic. 

15 martie, ziua comunității maghiare

Senatorii din Comisia de administrație au dat raport favorabil proiectului de lege privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România, care prevede și că angajatorii pot acorda zi liberă la cerere pentru persoanele care aparțin comunității maghiare. Proiectul nu se afla pe ordinea de zi. Senatul este prima cameră sesizată, Camera Deputaților fiind for decizional în acest caz.

CITEȘTE AICI INTEGRAL PROIECTUL DE LEGE

Bani mai mulți din cota repartizate din impozitul pe venit 

Totodată, un proiect inițiat de parlamentarii UDMR care presupune mărirea cotei repartizate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat fiecărei unități administrativ-teritoriale a fost votat favorabil, luni, de senatorii din Comisia de administrație, legea urmând să intre în plen.

UDMR motivează inițiativa legislativă argumentând că astfel se oferă un grad mai mare de autonomie locală și este sprijinită buna funcționare a comunităților locale. Scopul legii este mărirea cotei repartizate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale la bugetele locale, de la 71,5 la 80 la sută.

Proiectul de lege semnat de parlamentarii UDMR prevede ca „din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei instituții administrativ-teritoriale în luna anterioară, cu excepția impozitelor din venituri din pensii, se alocă lunar, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs, o cotă de 45% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; 12% la bugetul local al județului; 23% într-un cont distinct, deschis pe seama direcției generale a finanțelor publice județene la trezoreria municipiului reședință de județ, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor, precum și a bugetului local al județului”.

CITEȘTE AICI INTEGRAL PROIECTUL DE LEGE

„Pentru a fi în măsură să oferim un grad sporit de autonomie locală și să sprijinim buna funcționare a comunităților locale, iar autoritățile locale să poată oferi servicii de calitate, este esențial ca acestea să dispună de resurse financiare adecvate. Impozitul pe venit este una dintre cele mai importante surse de venituri locale, cu toate acestea, doar o parte din sumele centralizate vor fi returnate de la București la bugetul administrației publice locale. În campania electorală am promis că vom susține în Parlament ca resursele locale să rămână în cât mai mare parte în administrarea comunităților locale, iar astfel, primăriile să beneficieze de un grad sporit de autonomie financiară”, a declarat Cseke Attila, liderul grupului UDMR din Senat, la momentul depunerii proiectului de lege.

Pe lângă aceste două proiecte legislative, cei de la UDMR vor să obțină undă verde, tot în procedură de urgență, și pentru un proiect de lege prin care minoritățile ar urma să primească drepturi sporite. Astfel că, nu mai puțin de trei comisii, respectiv Comisia juridică, Comisia de administrație și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților au fost convocate, marți, în ședință, de la ora 10:00 pentru a dezbate proiectul și a da un raport.

Liberalii au contestat, luni seară, demersul, acuzând PSD că încearcă să facă un troc cu UDMR. În acest sens, deputatul PNL, Cătălin Predoiu, a criticat negocierile purtate de PSD-ALDE și UDMR privind scăderea pragului de reprezentare a minorităților pentru folosirea limbii materne, afirmând că nu se urmărește ridicarea standardelor privind protecția minorităților, ci că este vorba despre „un troc” politic.

„Este incalificabil ceea ce ni se propune prin acest proiect de lege pe care l-am văzut și care este în continuare subiect al acestui troc, prin care principii fundamentale ale dreputurilor omnului, standarde privind protecția minorităților sunt călcate în picioare (…) Dragnea nu îl mai are adversar pe Grindeanu – Ponta, ci are drept adversar chiar poporul român. E o rușine. Ceea ce am văzut astăzi încalcă Constituția”, a spus deputatul PNL.

Gândul a scris despre acest proiect la momentul depunerii sale, pe 23 mai. Este vorba de o serie de modificări ale legii administrației publice locale, care prevăd scăderea de la 20% la 10% a pragului de folosire a limbii materne în instituții publice, precum și instituirea unui prag alternativ, precum și inscripționarea în limba cetățenilor minorităților a denumirii localităților, străzilor și spațiilor publice.

De asemenea, actul normativ interzice orice modificare a limitelor teritoriale a comunelor, orașelor sau județelor, care are ca scop schimbarea ponderii cetățenilor minorităților naționale din unitatea admninistrativ-teritorială în cauză.

CITEȘTE AICI INTEGRAL PROIECTUL DE LEGE

Totodată, ține de decizia exclusivă a autorităților publice locale pot adopta și folosi alte insemne și simboluri reprezentative pentru minoritate, alături de însemnele oficiale ale României și ale unității administrative teritoriale. Această ultimă prevedere ar putea rezolva problema steagurilor secuiești, asupra cărora UDMR și PSD s-a înțeles și în trecut, în timpul Guvernării Ponta, dar care nu a fost rezolvată din punct de vedere legislativ nici acum.

Potrivit unor surse din Uniune, proiectul legislativ, semnat de 30 de senatori și deputați UDMR, a fost transmis la începutul lunii mai liderilor PSD și ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, iar o susținere a acestora ar echivala cu decizia intrării maghiarilor lui Kelemen Hunor la guvernare.

 

Citește și