Umor parlamentar în 2013, adesea involuntar: „Ați vorbit plin de substanță. Eu n-am fost atent la ce ați spus, dar ați spus lucruri foarte interesante”.

Parlamentarii au dezbătut în 2013 sute de proiecte de lege, în comisii și în plen, nelipsind replicile acide, tăioase sau pline de umor. Adesea, aceste dezbateri au fost pigmentate cu umor involuntar.

Logică parlamentară

Cristian Dumitrescu: „Domnule senator, nu pot să vă felicit pentru ceea ce ați făcut, dar trebuie să constat că sunteți persoana care se încadrează cel mai bine. Ați vorbit 1 minut și 47 de secunde plin de substanță. Eu n-am fost atent la ce ați spus, dar ați spus lucruri foarte interesante”.

Cristiana Anghel: „N-am să pot să stau cu ochii închiși și cu gura închisă, spunând: «Da, este bine ceea ce se întâmplă»”.

Cristian Dumitrescu (președinte de ședință): „Domnule senator, v-am ascultat cu mare plăcere, sigur că da. Nu fac recomandări, dar așa, cu mai multă experiență, când îi chemați pe colegii dumneavoastră sus, acolo, ca să vă asculte când vorbiți la microfon, mai scurtați textul, ca din dorința dumneavoastră de a vorbi așa nu s-a înțeles nimic din ce ați spus. Dar eu, fiind atent, am înțeles”.

Parlamentari cu (s)experiență

Valer Marian: „Să se verifice scopul, costul și modul de decontare a vizitei de 10 zile efectuate în Hong Kong, de magistratele Alina Ghica și Oana Hăineală, în perioada în care prima deținea funcția de președinte al CSM, iar cealaltă o deținea pe cea de vicepreședinte, precum și motivele pentru care au fost însoțite de doi tineri și falnici subofițeri de la SPP, recomandați de președintele Traian Băsescu. Aș dori să mai clarificați, pornind de la destăinuirile unuia dintre subofițerii de protecție și pază, precum și de la expresia preferată a celor două magistrate – «4pezi» -, dacă, în timpul vizitei, au adoptat poziția patrupedă ori dacă sau delectat «4 pe zi» în mirificul și apetisantul orient”.

Anca Boagiu: „Păi, azi dimineață auzeam că stăm capră în fața Uniunii Europene…, și că ne bubuie pe Schengen, și leagă de MCV, și nu știu ce nu facem, iar acum aud un coleg care se supără că trebuie să avem o poziție care să spună: domnule, nu sunt de acord cu ce-mi propui tu, Uniune Europeană”.

Puiu Hașotti (despre afirmația lui Marian Preda, președintele Fundației Mișcarea Populară, că Traian Băsescu este „tatăl spiritual” al acestei mișcări): „Bun, bun, tatăl spiritual, dar mama, cine e mama Mișcării Populare? O fi vreun serviciu secret? Și când m-am gândit, m-a trecut un fior pe șira spinării. Zic: «Dacă o fi și Andreea Pora?» Vă dați seama? O combinație Traian Băsescu – Andreea Pora. Vă dați seama ce ar putea ieși? Că, bineînțeles, Mișcarea Populară trebuie să aibă și o mamă, că doar Traian Băsescu n-a făcut-o prin autofecundare politică, nu?”.

Crin Antonescu: „Nu vă îngrijorați. Uneori, poți ofta de plăcere. Acesta era sensul oftatului meu”.

Puiu Hașotti: „Dar, în sfârșit, mai simpatică a fost doamna Udrea când a zis: «Nu sunt un Băsescu cu fustă, sunt un Băsescu cu păr». Hm! Hm! Să renunțe doamna Elena Udrea la atâtea calități, la șarmul domniei sale numai de dragul de a se asemăna cu domnul Băsescu? Interesant”.

Figuri de stil parlamentar

Florea Voinea: „Traian Băsescu, acest copil teribil și hiperkinetic al politicii de chei de Dâmbovița, a reușit contraperformanța de a-și dinamita singura șansă de revenire în viața politică într-un partid de opoziție puternic”.

Puiu Hașotti: „Nu știu prin ce joc fonetic, în limba italiană, «dreapta» se numește «destra» și «stânga» se numește «sinistra» și probabil că domnul Traian Băsescu s-a săturat să tot activeze în zona aceasta «sinistră», dar nu de stângă politică, și s-a gândit în ultimul timp să fie un om de «dreapta»”.

Adrănel Cotescu: „Acea doamnă mândră, legată la ochi cu eșarfă și având balanța în mâna stângă și sabia în mâna dreaptă devenise mai mult un domn majordom, cu o tavă pentru a servi camarila președintelui și cu un prosop ca să curețe în urma lui”.

Haralambie Vochițoiu: „Eu cred că, mai ales în domeniul sănătății, ne jucăm cu focul. Vom ajunge în situația… Oricum achiziția și furnizarea ritmică a tuturor celor necesare la spitalele din România se fac cu foarte multă greutate, cu foarte mare dificultate. (…) De ce să dăm foc la moară, că sunt trei șoareci în ea? Hai să scoatem șoarecii din moară și moara să-și vadă de treabă înainte!”.

Gabriela Crețu: „Declarația mea se numește «Oameni de stat sau avocăței de provincie» și e o formă elegantă de a exprima o trăire mult prea omenească: m-am săturat de papagali. Nu putem duce țara asta înainte dacă, precum o placă de vinil stricată, repetăm aceleași refrene la aceiași stimuli. Stă cetățeanul și se uită la televizor și, dacă n-ar fi făcut-o Pavlov pe câini, ar putea studia reflexul condiționat pe oameni, ba chiar pe unii care se visează oameni de stat”.

Tudor Barbu: „Voi fi cât pot de scurt. Fac bube la gură, fac alergie când aud asta cu populismul”.

Parlamentarii, despre propriile declarații politice:

Paul Ichim: „Sunt în asentimentul colegei noastre, care a spus foarte frumos: «Noi vorbim, noi auzim». Probabil că declarațiile politice o să trebuiască să le agățăm pe Facebook, că avem pe cineva la Cotroceni care ne-a învățat că, dacă vrem să mai spunem ceva fără să trecem pe aici, la acel Regulament destul de strâmt, o să trebuiască să vorbim pe Facebook”.

Puiu Hașotti (despre publicarea în Monitorul Oficial a declarațiilor politice fără ca ele să fie citite în plen): „Uitați-vă, s-a citit o listă întreagă cu colegi care își depun declarațiile politice. Nu este în regulă să mergem apoi în teritoriu (…) și să spunem: «Iată ce declarație politică am avut eu în Senatul României», toată lumea să se minuneze de acea declarație, iar noi, senatorii, să nu o cunoaștem”.

Tudor Barbu: „Mi-am propus să nu fac declarații politice, pentru că, repet, sunt doar două camere de filmat, dintre care bănuiesc că niciuna nu funcționează în acest moment. În sală sunt 14 senatori, deci undeva 8 la sută din membrii Senatului”.

Alea sfinte cu alea sfinte. Noi, aici, legiferăm

Tudor Barbu (despre cărțile electronice de identitate): „Presa, opinia publică au puncte de vedere diferite față de implementarea acestor documente biometrice, acestor documente care conțin componente electronice pe care foarte mulți dintre cetățenii României le percep a fi malefice, și găsesc, așa, un termen eufemistic. (…) Nu cred că ar strica să facem o solicitare, dacă este posibil, către Sfântul Sinod sau către capii Bisericii Ortodoxe Române să-și expună un punct de vedere în această problemă”.

Puiu Hașotti: „Nu suntem la niciun fel de post de televiziune, hai să nu cădem în misticism. Alea sfinte cu alea sfinte. Noi, aici, legiferăm, noi, aici, facem legi pentru oameni, pentru toți oamenii”.

Crin Antonescu: „Secretarul Senatului… îmi semnalează cu atenție, cu agerime și fermitate, faptul că s-a epuizat programul de lucru. Nu pot să nu-i dau dreptate, chiar dacă e de la opoziție. Vă mulțumesc. O săptămână bună! Umblați căile Domnului!”

Cristian Dumitrescu: „Trecem la procedura de vot. Domnule senator Vochițoiu, astăzi chiar suntem într-o zi deosebită și aș vrea să vă întreb, pentru că n-ați fost lămuritor din cauza patosului cu care ați… Cereți plenului Senatului retrimiterea la Comisie, că n-ați spus că… dacă nu se va… vi se va usca mâna. Adică tot felul de… Deci asta ați solicitat, da?”

Tudor Barbu: „Eu cred că o astfel de comisie ar trebui să lucreze nu numai cu persoane speciale (…), ci și cu documente speciale. Pentru că dacă nu lucrează cu documente speciale, noi votăm o «apă sfințită» care nu face nici rău, nici bine, ci creează un precedent periculos”.

Florea Voinea (declarația politică „Paștele Uniunii Economice Europene”): „Nu intenționez să țin locul ecleziastului. Dimpotrivă, mesajul meu este profund laic. Se apropie Paștele ortodox și greco-catolic și, bineînțeles, cu toții vom fi preocupați să-l întâmpinăm potrivit tradițiilor și obiceiurilor strămoșești, pe care le respectăm cu sfințenie. (…) Toată oferta marilor retaileri este din import. Importăm în fiecare an milioane de ouă gata fățuite din Belgia, Ungaria și Polonia, legume din Olanda și Spania, carne de miel din Australia și Noua Zeelandă. Banala brânză telemea de Sibiu din tradiționala pască sau cea pe care o mâncăm cu ridichi din Olanda și ceapă verde din Italia este doar ambalată la noi, dar pe etichetă scrie că este produsă în UE. (…) Nucile românești, exportate în Italia și ambalate frumos acolo, se reîntorc pe piața din România la preț de Ferrari”.

Haralambie Vochițoiu: „Asistăm în această perioadă la atacuri fără precedent la adresa Bisericii Ortodoxe Române. Nu contează numele persoanelor și nici partidul sau alianța din care aceștia fac parte, pentru că, dacă le pronunțăm, îi facem oameni. Și ei nu sunt. Ei sunt doar Satana ajuns în Parlamentul României”.

Viața bate filmul

Doina Silistru: „Iertați-mi tonul oarecum sumbru, dar, din acest punct de vedere, «filmul» românesc este un etern candidat la nedoritele «Zmeure de aur». Îmi doresc și sunt convinsă că se poate realiza acest lucru, ca scenariul USL, preluat de un nou regizor – Guvernul Ponta, în cazul de față -, să facă un film bun. M-am săturat de producțiile guvernelor anterioare, care nu numai că au avut buget mic, dar acesta a mai fost și tăiat în timpul filmărilor, m-am săturat de scenarii pesimiste”.

Coagularea dreptei, șoarecele și elefantul

Puiu Hașotti: „Domnul senator Mihai-Răzvan Ungureanu, cu calm olimpian și educație de sfinx, stă la pândă. De fapt, așteaptă un telefon din deal, de la Cotroceni, și de câte ori are ocazia vorbește de coagularea dreptei. Eu am o nedumerire. În coagularea asta a dreptei, în planul domnului senator Ungureanu, intră și PNL? Pentru că, dacă intră, atunci este o problemă. Cu Partidul Forța Civică și Partidul Național Liberal, este ca și când, într-o piscină, elefantul stă cu un șoricel și șoricelul îi spune: «Știi, elefantule, eu am fost cam bolnav, dar uite ce valuri frumoase facem»”.

Taxa pe pârloagă și mârțoagă

Nicolae Moga: „Aflăm că Guvernul pritocește o nouă taxă, aceea de «pârloagă», pregătind-o probabil și pe cea de «mârțoagă», după cum va arăta în curând schilodita noastră agricultură. Această măsură din pușculița cu nebunii și alte acte normative ale Executivului vine după celebra Ordonanță 8/2013, al cărei principal inamic care se cuvine taxat și spoliat este agricultorul”.

Gramatică parlamentară

Dumitru Oprea (despre un proiect de lege de armonizare cu legislația UE): „Este o lege care va avea impact. Or, cum începe primul paragraf?! Vă rog să mă credeți că nu este scris în limba română. Este o traducere cu google translater, pentru că spune ceea ce vreau în capătul unei componente intermediare. Este un paragraf din peste 80 de cuvinte, iar limba română mai trebuie și respectată: «modalitățile de calcul a dobânzii», nici în clasa I nu se acceptă. Cu ce componentă se face acordul? Cu «modalități» sau «calculul», care este «al dobânzii», iar asta va fi lege. De asta țin ca, de aici, limba română, totuși, să fie respectată. Și lipsesc cel puțin vreo 7 virgule-cheie, în primul paragraf”.

Cristian Rădulescu: „Ne împiedicăm în lucruri mărunte și parcă reînvățăm alfabetul acum. Amendamentul, dacă nu era în raport, mai putea să fie pus în plen printr-o mare excepție, deci atunci când sunt greșeli de punctuație, mă rog, gramaticale, acestea pot fi puse în plen. Este singura situație”.

Ilie Sârbu: „Acceptăm toate punctele de vedere, cu o precizare: rolul nostru, ca membri ai comisiilor, e să dezbatem în comisie și virgulele despre care vorbea domnul rector Oprea. Acolo avem posibilitatea să punem virgulă, să facem acorduri”.

Ilie Sârbu (către un coleg care a devenit „tot mai nervos”): „Nervozitatea cu activul este diferită puțin. Puteți fi foarte activ, dar nu foarte nervos. (…) Și atunci, am rugămintea la dumneavoastră să fiți mai rezervați în exprimări, să păstrăm un anumit nivel, că, dacă ne respectăm… am conviețuit atâția ani împreună, eu sunt convins că, și de acum înainte, vom conviețui foarte bine”.

Boul, vaca și vițelul

Tánczos Barna: „Dacă (fermierul – n.r.) produce furaje și ține animale în curte sau în fermă, îl mai impozitează o dată și pentru animalele ținute, pentru unele dintre ele, pentru că, în această Ordonanță, la categoria bovine nu se mai încadrează nici vițelul, nici taurul, nici boul, numai vaca”.

Plânsul pe spinarea țăranului român

Alexandru Pereș: „Pe de altă parte, cu «plânsul pe spinarea țăranului român», nu cred că este neapărat cazul să invocăm aici anumite momente prin care a trecut Senatul României în cei, hai să spunem, 20 de ani, în care, într-adevăr, opoziția…, cam acesta este și rolul opoziției, nu e nicio problemă, chiar și domnul Sârbu a plâns de multe ori pe spinarea țăranului român. Văd că, la urma urmei, rămâne săracul încălecat acolo și călcat în picioare de clasa politică și de orice Guvern”.

Facem un pas mare, dar în urmă

Haralambie Vochițoiu: „Stimata doamna senator Gabriela Crețu, care este o femeie – încă o dată s-a văzut astăzi – deosebit de sinceră, și, în zi de sărbătoare, nu poate să mintă, chiar dacă partidul îi cere asta. Într-adevăr, facem un pas mare, dar în urmă, înspre a proteja copiii. E o lege bună s-o susținem, dar nu-i definitivă. Stimați colegi, haideți, să nu fim răi chiar astăzi”.

Parlamentarii citesc legi, dar și literatură

Dumitru Oprea: „Aș vrea să aduc felicitări Grupului parlamentar al PDL și celor care n-au fost de acord cu ordonanțele pe care le corectați acum exact în punctele esențiale, pe ici pe colo, à la nenea Iancu, în puncte esențiale, pentru că, de fapt, dumneavoastră veniți cu o baterie de ordonanțe care modifică ordonanțele pe 2013”.

Leonard Cadăr: „Constantin Brâncuși spunea odată: «Lucrurile nu sunt greu de făcut, greu este să te pui în starea de a le face». Cred că mulți reprezentanți ai puterii nu conștientizează faptul că săptămâna trecută s-au împlinit 100 de zile de activitate parlamentară, iar unele măsuri pe care aceștia le-au aplicat sunt în defavoarea românilor”.

Mărinică Dincă (declarația „Efectele timbrului de mediu sau reîntoarcerea la «birul pe fumărit»”): „Care dintre noi nu-și aduce aminte de inegalabila lucrare «Ciocoii vechi și noi» de Nicolae Filimon, în care aflăm cum «vinăriciul, oieritul și fumăritul erau dăjdii indirecte ce plăteau particularii către stat». Acum, nu știu sigur dacă ciocoii din feudalism care puneau taxe pe tot ce mișcă erau sau nu rude mai îndepărtate ale Guvernului USL, cert este că, de când au venit la guvernare, PSD și remorca liberală se inspiră puternic din trecutul României, taxând orice li se pare că românul are mai de preț și nu se poate lipsi de el: casă, teren agricol, două-trei vaci, fumul de la autoturism, numit modern «timbru de mediu», și nu fumărit”.

Cristiana Anghel (interpelare adresată lui Horia Georgescu, președintele ANI): „Ați vrut război. Aveți război. Pe viață și pe moarte. Pentru că mie îmi puteți închide gura doar cu pământ, «Căci nu-i tot una leu să mori/ Ori câine-nlănțuit»”.

Cui îi merge bine ceasul?

Dumitru Oprea: „Pentru stenogramă. Tot ce s-a votat în urmă cu cinci minute este în afara votului dat de noi la începutul zilei de astăzi, până la ora 18.00. (…) Deci niciun vot nu poate fi recunoscut până când nu ați trecut, pe procedură, prelungirea programului”.

Crin Antonescu: „Aici este, la urma-urmei, o chestiune de cui îi merge bine ceasul”.

Vampirismul politic și morga autohtonă

Leonardo Badea (declarație politică „Vampirismul politic în limbajul public. Studiu de caz”): „Intervenția mea de astăzi pornește de la un exemplu recent, apelul unui domn deputat PDL care solicita cu fermitatea pumnului ridicat în aer: «Vreau să văd sânge de USL-ist pe geam». Aceasta e ultima mostră a nivelului unde pot fi împinse lucrurile fără o minimă stăpânire de sine sau, mai grav, dintr-o dorință de a atrage atenția publicului cu declarații șocante (a se citi senzaționale). (…) Altfel, întorcându-mă doar pentru o clipă la cei care-și doresc cu tot dinadinsul sânge politic pe geamuri sau pereți, constatarea nevinovată e aceea că, în goana lor vampirică, riscă să rătăcească în morga politică autohtonă”.

Pot să vorbesc, chiar dacă puțin cu dezacorduri, și fără hârtii

Ionel Agrigoroaei (după ce un coleg i-a cerut să vorbească liber în plen pentru a se face mai bine înțeles și să „lase puțin hârtiile”): „Domnule președinte Nicula, pot să vorbesc, chiar dacă puțin cu dezacorduri, și fără hârtii, dar eu cred că am putut să mă fac bine înțeles că 5-7 ani înseamnă prea puțină experiență și ne trezim că o să punem la această ASF tineret fără experiență sau cu alte intenții, și peste 2-3 ani, o să ne trezim cu sute de mii de oameni care își vor banii. Deci, de asta îmi este mie frică. V-am prezentat fără hârtie, domnule Nicula”.

Cristiana Anghel: „Nu-mi pun ochelarii, mi-i scot, pentru că m-am săturat să citesc. De obicei, vorbeam liber și am senzația că dacă stau patru ani de zile în Parlament și voi citi de fiecare dată voi uita să vorbesc liber, indiferent de riscurile la care te supui în momentul în care vorbești liber. Și încerc să vorbesc liber, pentru că am făcut o hârtie, lucrurile s-au schimbat și clocotesc. Clocotesc nu de nervi, de indignare”.

Despre decontarea cazării, Postul Paștelui și… postul minții

Cristiana Anghel („răspuns” la acuzațiile că ar fi decontat fără drept bani pentru cazare deși a locuit gratis într-un cămin al Ministerului Educației): „De o săptămână, încerc să tac și încerc să tac pentru că este Postul Paștelui și pentru că în religia noastră creștină, și nu numai, postul nu înseamnă neapărat post de alimente. Se poate face post și prin tăcere, pentru că păcătuim și prin ceea ce vorbim. (…) Mă așteptam, în toată această perioadă de opt zile, ca cineva din acest Senat să iasă, pe argumente, după ce m-a întrebat care este situația, și să-mi apere reputația, așa cum se face cu un judecător, a cărui reputație trebuie apărată.

Sebastian Grapă (luându-i apărarea, în versuri, colegei Cristiana Anghel, acuzându-i pe cei care au criticat-o că „nu înțeleg femeile”): „Muncim ca niște sclave zi de zi,/ Frumoase-am fost pe cel dintâi traseu/ Și condamnarea de-a ne urâți/ Chiar voi ce ne iubiți ne-o dați mereu./ Și uneori păcătuim curat/ Crezând, prin lacrimi mari, de ochi atei, Că însuși Dumnezeu este bărbat/Și nu le înțelege pe femei”.

Gabriela Firea: „Dacă a fost doar o altă greșeală de comunicare, eu o să o iert pe (Cristiana Anghel – n.r.), pentru că tot invoca domnia sa Postul Paștelui, pe care îl țin și eu, și nu doar «postul minții». Trebuie să ținem postul așa cum spun cărțile sfinte, nu să inventăm noi peste noapte tot felul de posturi”.

Apă ieftină pentru români de sărbători – apă de ploaie

Haralambie Vochițoiu: „Dacă Guvernul vrea să facă o bucurie de Sărbătorile de Paști tuturor românilor cu venituri reduse, pentru a putea să-și permită să plătească apa potabilă, sunt de acord să transformăm acest proiect de lege dintr-un proiect regional într-un proiect național”.

Puiu Hașotti: „Grupul parlamentar al PNL a votat împotrivă pentru că această propunere legislativă este apă de ploaie”.

Nu eu am furat apă din Valea Jiului, alt senator

Cosmin Nicula (către Haralambrie Vochițoiu, inițiatorul propunerii legislative privind subvenționarea pentru familiile cu venituri reduse pentru alimentarea cu apă furnizată de ApaServ Valea Jiului): „Vreau să-l anunț pe domnul senator Vochițoiu că, într-adevăr, am fost ales de două ori senator în Valea Jiului, dar eu nu am furat apă din Valea Jiului. Solicit pe această cale președintelui Consiliului județean Hunedoara, domnul Moloț, să ne pună la dispoziție, în baza Legii privind dreptul la informare publică, documentele prin care domnul senator Vochițoiu Haralambie, liderul grupului PPDD, a fost prins de către societatea ApaServ că nu avea contor. A furat apă din Valea Jiului. Poate acesta este unul din motivele pentru care prețul apei din Valea Jiului este destul de mare. Se datorează și unor astfel de parlamentari care… fură apă!”

Haralambie Vochițoiu: „Vă spun sincer că, la modul cum v-am văzut pe cei din PSD, PNL și PC că ați votat de-a lungul timpului, aveam slabe șanse că, astăzi, această lege va trece. Dar să-l văd pe colegul meu Nicula că-și ridică poalele în cap cu o minciună grosolană nu mă așteptam. O să vă aduc o adresă în sensul acesta”.

Parlamentarii despre ei înșiși și nu numai

Cristiana Anghel: „Avem niște reguli, iertați-mă, idioate, stabilite prin Regulament, în acest Parlament. N-ai voie să depui interpelare sau întrebare sau să spui lucrul acesta decât dacă o depui până joi la ora 10.00. N-ai voie să faci o declarație politică decât dacă ești înscris pe listă. N-ai voie să faci aia, n-ai voie să faci aia”.

Sorin Roșca-Stănescu (declarația politică „Despre Parlamentul de teracotă”): „Mimăm parlamentarismul autentic, îl schimonosim. Noi, cei din majoritatea USL, suntem, până una-alta, incapabili să preluăm inițiativa. Nu facem decât să votăm oferta legislativă a Guvernului. În general, aprobăm ordonanțe și, mai nou, ordonanțe care modifică ordonanțe. Ceea ce se dezbate se dezbate superficial, în Comisiile din Parlament. În plen, nu mai știm să dezbatem. Această stare de lucruri este generată, stimați colegi, de comoditate. (…) Din păcate, nu dezbatem, nu legiferăm și nu ne exercităm rolul de control. Suntem cu adevărat bărbați de stat sau doar soldați și ofițeri ai unei armate de teracotă?”.

Cristiana Anghel (la dezbaterea unui proiect privind majorarea salariilor inspectorilor ANI): „Atunci, hai să facem salarizare conform atribuției, rolului și statutului acestei instituții și profesorilor, și medicilor, și chiar și nouă, care, până la urmă, am fost obligați să renunțăm la multe lucruri”.

Georgică Severin (despre disputele parlamentare privind cazarea parlamentarilor la hotel sau cu chirie): „Să se discute acum în termeni atât de populiști! (…) Eu pot să înțeleg că dă bine, că poate ar fi bine să montăm niște corturi militare aici, în curte, și să stăm acolo, să aducem niște dușuri mobile și niște toalete de plastic ecologice. Ar da foarte bine, dar haideți să depășim aceste limite”.

Haralambie Vochițoiu (despre o ordonanță aflată pe ordinea de zi a Senatului din 2009, fără a putea fi adoptată sau respinsă): „Această Cancelarie a Primului-Ministru – bate-o-ar norocul! – am desființat-o de vreo șapte ori până acum. (…) Deci eu nu mai suport să fiu luat de fraier și de asta am vrut să vă consum trei minute din prețiosul dumneavoastră timp”.

Dorin Păran: „Dacă în România Ziua Pământului este foarte puțin sărbătorită, noi, parlamentarii României, am fi putut sărbători, să alegem să venim la serviciu cu bicicleta sau chiar în plimbare până la Senat. Am putea să începem ziua cu selectarea deșeurilor casnice și ducerea lor în locuri special amenajate”.

Cristian Rădulescu (despre „cadourile” pentru alegători): „Eu pot să-mi închipui că, dacă cineva dorește să facă din asta un stimulent material, poate să dea cuiva o vestă și cu o pelerină, și cu un fular, și cu o șepcuță, și cu niște mănuși, toate inscripționate foarte discret cu sigla partidului respectiv, așa ca la o casă de modă”.

Tudor Barbu (declarația politică „Arta de a prosti poporul și plăcerea poporului de a se lăsa prostit”): „Cu riscul să nu mă mai duc niciodată în fața electoratului, voi spune ferm de la acest microfon că avem parte de a trăi în mijlocul unui popor care, cu fervoare, așteaptă să fie prostit de politicieni. (…) Este trist să fii reprezentantul, fie și vremelnic, în Senatul României al unui popor care, repet, cu fervoare, așteaptă să fie prostit de noi, de politicieni, iar noi deținem o artă de a-i prosti absolut unică în Europa”.