Un an de mandat al Cabinetului Ciolacu: puterea de cumpărare în CREȘTERE / BNR confirmă: măsurile de plafonare au accelerat REDUCEREA inflației

Publicat: 17 06. 2024, 18:54
MEDIAFAX FOTO

Pe 15 iunie 2023, Marcel Ciolacu depunea jurământul de învestitură. Atunci, una dintre promisiunile premierului Marcel Ciolacu a fost stoparea creșterii prețurilor și refacerea puterii de cumpărare, în paralel cu scăderea inflației.

Protejarea consumatorilor a fost prioritatea PSD încă din prima zi de guvernare, iar acest lucru este susținut de măsurile imediate luate de Guvern, adică plafonarea prețurilor la energie și gaze și limitarea adaosului comercial la produsele de bază, cea din urmă fiind încă în vigoare.

 Trebuie să avem o creștere economică de peste 3% pe an. Trebuie să ducem inflația la sub 8% până la final de an și să reducem dependența de import. Pentru a atinge toate aceste obiective, prima noastră luptă va fi cu prețurile și cu specula, spunea Marcel Ciolacu, în iunie 2023, la preluarea mandatului de prim-ministru.

Inflația a scăzut de la 10,3% la 5,1%

În 2023, la momentul preluării mandatului de către Ciolacu, România se confrunta cu o inflație accelerată. Rata inflației era la 10,3%, iar prețurile la alimente, combustibili și alte bunuri de consum erau într-un trend de creștere.

La acea vreme, Marcel Ciolacu a subliniat necesitatea unor măsuri concrete pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor și pentru a preveni distorsiunile pieței cauzate de speculații.

„Nu-i vom ierta pe cei care profită de pe urma crizelor pe spatele românilor”, spunea Ciolacu, la preluarea mandatului de premier.

 Avem pregătit un program îndrăzneț și coerent prin care vizăm stoparea creșterii prețurilor la principalele alimente de bază. Planul nostru implică – în ponderi diferite – toți actorii importanți, de la producători la distribuitori și, în final, la marile lanțuri de magazine. Atât producătorul român, cât și consumatorul final trebuie să aibă garanția că obțin un preț decent pentru produse de bună calitate. Însă, o țintă la fel de importantă este reducerea practicilor speculative, declara Ciolacu, în iunie 2023.

Două luni mai târziu, în august 2023 a fost implementată măsură prin care era plafonat adaosul comercial la anumite produse de bază, la maximum 20%. Efectul acestei măsuri s-au resimțit imediat, la raft, și implicit în buzunarele românilor.

În paralel, Guvernul Ciolacu a intensificat controalele și monitorizarea piețelor pentru a detecta și sancționa specula. În colaborare cu Consiliul Concurenței, s-au desfășurat ample investigații privind creșterile de prețuri, în special la produse esențiale precum alimentele și medicamentele.

La aproape un an de când această măsură a fost implementată făina este cu 30% mai ieftină, mălaiul cu 27% și untul cu 14%. Scăderi de prețuri sunt și la zahăr, ouă sau fructe și legume.

La momentul preluării mandatului de premier de către Marcel Ciolacu, inflația era de peste 10%. În luna iunie, potrivit ultimelor date oficiale de la INS, inflația a ajuns la jumătate, adică la 5,1%, fiind tot pe un trend de scădere.

BNR: măsurile de plafonare au accelerat reducerea inflației

Premierul Ciolacu declara în urmă cu o lună că spre finalul anului inflația va scădea sub 5%.

Eu am preluat o inflaţie de, cred, 10,3 la sută. (…). Este evident că suntem într-un trend descendent. Sunt ferm convins că spre sfârşitul anului, categoric, va fi o inflaţie sub 5%. De fapt, şi BNR a prognozat acest lucru. Ce e cel mai îmbucurător este creşterea economică estimată şi pe anul acesta, dar mai ales pe anul viitor. România a reuşit să nu intre în recesiune, spunea premierul Marcel Ciolacu, pe 17 mai.

Un raport al Băncii Centrale arată că prețurile la unele alimente precum pâinea, laptele, uleiul sau carnea, toate fiind pe lista produselor alimentare cu adaos plafonat, au contribuit mult la reducerea inflației în ultimul trimestru din 2023.

Rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat traiectoria descendentă în ultimul trimestru al anului 2023, ajungând la 6,6% în luna decembrie (…), influenţe favorabile fiind asociate în special preţurilor carburanţilor şi celor ale bunurilor alimentare. De altfel, aportul decisiv la dezinflaţia din trimestrul patru a aparţinut acestora din urmă, ca rezultat al unui cumul de factori: menţinerea cotaţiilor materiilor prime de profil pe o pantă descendentă, recolta abundentă de pe plan intern şi internaţional, prelungirea şi extinderea listei produselor alimentare esenţiale vizate de măsura de plafonare a adaosului comercial, se arată în raportul BNR, din februarie 2024.

În prezent, Guvernul Ciolacu intenționează să extindă măsurile de sprijin pentru producătorii locali și să îmbunătățească infrastructura de stocare și distribuție, ceea ce ar putea contribui la o stabilizare suplimentară a prețurilor.

De asemenea, are în vedere creșterea transparenței pieței și întărirea legislației antitrust pentru a descuraja speculațiile pe termen lung.

Sursa: Mediafax foto

CITEȘTE ȘI: