Un pic de „comunism” de la Victor Ponta: cine-i harnic și muncește n-are bani, nici nu primește!

O comună cu 1000 de locuitori care a strâns în anul fiscal anterior, adică în 2013, 100.000 de lei din taxe și impozite locale, colectându-le în proporție de 50%-60%, și nu face alte venituri primește de la bugetul de stat, în acest an, o diferență de 1,4 milioane de lei, pentru a atinge astfel un prag de 1,5 milioane considerat de Guvern minim pentru a-și susține cheltuielile de funcționare.

O altă comună, de 5000 de locuitori, care plătește servicii de salubrizare, întreține o sală de sport și eventual o casă de cultură, care și-a colectat impozitele în proporție de 95% și a scos, în același an 2013, din autorizațiile de construcție emise pentru parcuri fotovoltaice sau eoliene, până la 1,4 milioane de lei, primește de la bugetul de stat în 2015 doar 100.000 de lei, Guvernul considerând că există potențial pentru a acoperi diferența. „Doar că autorizațiile pentru eoliene au fost atunci, nu mai sunt și acum, nu le avem an de an”, se vede dezavantajat Ștefan Ilie, primarul PNL din Luncavița (Tulcea), în încercarea de a traduce noua formulă impusă de Guvern pentru ajustarea bugetelor locale care l-a lăsat astfel cu jumătate din banii pe care îi preconizase.

Unui oraș cu același număr de locuitori – 5000 – Ministerul Finanțelor îi completează bugetul adăugând la veniturile pe care le-a adunat în 2013 până la 6 milioane de lei, numai pentru că localitatea a primit la un moment dat prin lege un rang superior.

ACTUALITATE Revelion 2025, București. Restricții de circulație în zona PARCULUI TITAN din Capitală

17:51

EXTERNE Președintele Xi Jinping, mesaj tranșant în prag de Anul Nou: Nimeni nu poate opri REUNIFICAREA Chinei cu Taiwanul

17:28

„Mulți colegi au spus că e un pic comunistă această formulă. Îi descurajează exact pe cei care au avut preocuparea de a face ceva în comuna lor. Ca să nu ai 1,5 milioane venituri, aici e un semn de întrebare. E bine că ajutăm și localitățile sărace. Dar s-au văzut acum cu o sumă de bani și multe or să aibă probleme să îi cheltuiască. E, în schimb, un an de sacrificiu pentru primăriile care au proiecte”, crede, la rându-i, primarul PSD din Cornu, Cornel Nanu.

Anomalia care pune în jur de 300 din cele 2700 de comune din România – paradoxal, pe cele mai dezvoltate – în dificultatea de a mai plăti până la finalul anului salariile și cheltuielile minime de asigurare a serviciilor comunitare ar urma să fie corectată, dacă bugetul național o va permite, la rectificarea din vară. „Suntem un fel de cobai și să sperăm că va fi bine, deși începem foarte prost”, spune primarul din Luncavița.

CÂT A DAT GUVERNUL DIN BUGETUL DE STAT FIECĂREI COMUNE, FIECĂRUI ORAȘ, JUDEȚ SAU MUNICIPIU ÎN 2015

Formula. Puterea, mutată de la CJ la Finanțe

Noua formulă de calcul care ține cont de rangul localității și nu de numărul de locuitori, raportându-se la veniturile adunate din 2013 în condițiile în care nu toate pot fi multiplicate pe termen lung, a fost introdusă de Guvern ca articol în Legea bugetului de stat pentru 2015. Adusă și votată în Parlament, propunerea a omis astfel etapa consultării celor pe care i-ar fi revoltat primii: aleșii locali care au avut în comune sau orașe investitori în 2013, nedepinzând exclusiv de bugetul de stat.

Ideea lui Darius Vâlcov lansată public la audierea sa pentru funcția de ministru de Finanțe, a fost îmbrățișată imediat de parlamentari cu argumentul că favorizează localitățile sărace. „Multe comune din țară nu se puteau descurca. Marea lor majoritate, 50%-60% erau în această situație de a nu-și putea asigura chetuielile de întreținere”, admite Ștefan Ilie, președinte al filialei Tulcea a Asociației Comunelor din România.

De la Guvern, decizia a fost anunțată ca o modalitate de a reduce la zero dependența primăriilor de Consiliile Județene. „Acest lucru înseamnă o descentralizare totală, în sensul în care sumele sunt transmise direct către autoritățile publice locale prin intermediul Ministerului Finanțelor. Ministerul nu face decât să aplice formula din legea care a fost aprobată de către Parlament. Ingerința politică a fost redusă la maximum, în sensul în care atât consiliile județene, cât și celelalte autorități publice locale vor primi direct de la Finanțe aceste sume, nu vor mai fi consilieri județeni și consiliile județene cei care vor stabili sumele pentru fiecare localitate în parte”, și-a apărat ministrul de Finanțe formula la finalul ședinței de Guvern de pe 14 ianuarie.

Principiul susținerii financiare a comunelor și orașelor sărace s-a transformat însă, prin HG 14/ 2014, adoptată miercurea trecută de Guvern și pusă vineri în aplicare prin  publicarea în Monitorul Oficial, în cel al ajutorării primarilor care fie nu au colectat integral taxele locale, fie nu au făcut eforturi pentru aducerea unor investitori. Astfel, comunele care au avut venituri mici iau diferența până la 1,5 milioane de lei de la buget, în timp ce cele care au depășit această sumă din venituri proprii în 2013 nu mai primesc nimic. La fel, în cazul orașelor care și-au asigurat pe cont propriu, în același an 2013, cel puin 6 milioane de lei venituri sau în cel al municipiilor care, fără a cere de la bugetul de stat, au încasat 20 de milioane sau mai mult din taxe, autorizații de construcții, concesionări sau alte variante găsite pe plan local.

Până acum, banii de la bugetul de stat – mai exact o cotă parte din sumele colectate în județ ca taxe naționale, adică impozit pe venit și TVA, – erau direcționați spre Consiliul Județean și de aici ajungeau sau nu în comune, în funcție de necesități și de decizia politică.

Problemele. Guvernul ia în calcul bani pe care primăriile nu-i mai au

Văzută ca o bilă albă de toți primarii pe care Gândul i-a contactat, dezlegarea de Consiliul Județean, acolo unde împărțirea se făcea de cele mai multe ori subiectiv sau pe criterii politice, este însă departe de a aduce echitatea în finanțarea autorităților locale.

Așa cum o descriu o parte dintre primarii care au fost vineri la întâlnirea de la Ministerul Dezvoltării cu Liviu Dragnea și Darius Vâlcov, formula de calcul în față căreia au fost puși are, deocamdată, cel puțin două probleme. Prima este stabilirea unui buget minim nu prin raportarea la numărul de locuitori, ci la rangul localității, în condițiile în care în România sunt comune mult mai mari decât o parte dintre orașe.

„Luncavița, comună cu 5000 de locuitori, e vecină cu Isaccea care are același număr de locuitori. Nouă ni s-a fixat plafon de 1,5 milioane, lor de 6 milioane, deși localitățile sunt aproape identice ca servicii oferite comunității: gestionarea deșeurilor, servicii sociale, apă, canal. Avem și sală de sport, avem și casă de cultură, la fel ca un oraș. Și numai câte un angajat dacă am acolo, acum voi avea dificultăți să îl mai plătesc, pe când orașele nu au această problemă. Din start suntem dezavantajați”, crede Ștefan Ilie, primarul din Luncavița.

Dincolo de diferențele de număr de locuitori, în cele mai multe cazuri există, spune primarul PSD din Cornu, Prahova, și diferențe legate de serviciile comunitare. „Nu s-a ținut cont de numărul de locuitori, nu s-a ținut cont că fiecare localitate oferă și anumite servicii comunitare, iar aceste servicii vin cu niște cheltuieli. Cei cu 500 de locuitori nu au nici servicii comunitare, nici cheltuielile aferente. Dar sunt tratați la fel cu o comună de 5000 de locuitori”, spune Cornel Nanu, vicepreședinte al Asociației Comunelor din România.

A doua problemă reclamată de primari la Ministerul Dezvoltării este raportarea la totalul veniturilor din anul fiscal anterior în condițiile în care investitorii vin și pleacă de la un an la altul, valoarea autorizațiilor de construcție emise nu poate fi constantă, cei care au adus astfel de investiții fiind practic „pedepsiți” prin reducerea contribuției de la bugetul de stat.

„Au calculat aceste diferențe având ca referință câte venituri a scos comuna în anul 2013. Noi am scos 1,4 milioane. 500.000 de lei au fost impozitele pe proprietate pe care le încasează toate locailățile și 1 milion concesiunile, taxele pe care le-am colectat din autorizații de construcție, bani pe care nu i-am mai făcut în anul următor.  Dar diferența la echilibrare mi s-a calculat scăzând 1,4 milioane din 1,5 milioane și am mai primit 100.000 de lei, în loc să se fi scăzut 500.000 din 1,5 milioane și să fi primit 1 milion de lei”, reclamă Ștefan Ilie, cerând la întâlnirea cu Dragnea și Vâlcov ca din 2016 raportarea să fie făcută la taxele pe proprietate, „singura formulă de impozitare care este comună”.

Rezultatul. Primarul surprins de pleașcă și cel care a vrut să demisioneze

La prima împărțire a celor 2.539.910.000 de lei, mai exact 574 de milioane de euro, cât a trecut Guvernul în 2015 Legea bugetului de stat, majoritatea primarilor au fost luați prin surprindere. „Nu știam că am primit și noi. Dacă am primit foarte bine”, se bucură Florin Romanescu, primarul PNL din Dersca (Botoșani), tratat de Guvern cu un bonus de 886.000 de lei, întrucât încasările din 2013 ale comunei sale de 3000 de locuitori au depășit cu puțin 600.000 de lei.

Pleașca guvernamentală nu are încă o destinație precisă, dar pe parcurs i se va găsi una. „Toți avem nevoie de bani pentru investiții. Încă nu știu despre ce sumă este vorba și cum o vom cheltui, dar am două proiecte în derulare: un drum care s-a stricat la inundații și o dotare la un cămin cultural”, spune primarul Romanescu.

La Dersca formula lui Vâlcov este încă o necunoscută, dar pică bine. Cât despre raportarea exclusiv la taxele pe proprietate pe care cei dezavantajați o cer pentru la anul, Florin Romanescu are niște rezerve. „Eu cred că tot județul Botoșani e în situația asta (a veniturilor mici din lipsa investitorilor, n.red.) Investitorii merg acolo unde există infrastructură. Noi le oferim totul, dar ei nu vin. Suntem aici la 2 kilometri de Ucraina. Unde să vină?”, pune primarul lipsurile pe seama geografiei.

La polul opus, Ștefan Ilie numără „10% dintre comune cele care au făcut în 2013 peste 1,5 milioane venit și nu au mai primit nimic, pe când o comună de 100 de locuitori, fără investiții, care nu și-a colectat taxele a primit 1,4 milioane”. „Deocamdată, legea i-a încurajat pe cei care nu au făcut nimic. De ce să pun presiune pe cetățean să plătească taxele și impozitele, de ce să aduc investitori când îmi dă statul? Dar mulțumește 80% din comunele din România. La fel, orașele care au tras investiții n-au primit nimic, iar celelalte da. Eu am vrut să îmi dau demisia când am văzut sumele. N-am favorizat-o nici pe mama când a venit vorba de taxe locale și acum să-mi înjumătățească bugetul?”, face bilanțul primarul din Luncavița.

Explicația ministerială a fost aceea a solidarității sociale. „Acum ei spun că au făcut-o așa ca să îi ajute pe cei mai mulți. Dar noi, ceilalți, acum nu mai putem să mai acoperim nici salariile până la sfârșitul anului. Pe ultimele luni voi fi descoperit. nu mai am bani de cofinanțare. Am un proiect finanțat din Programul de Mediu. Trebuie să cofinanțez cu 30%, e vorba de 1 milion de lei. Nu am altceva de făcut decât să trimit săptămânal depeșe la Ministerul Dezvoltării și la Ministerul Finanțelor și să merg cu speranța înainte. Ei spun «Veniți cu depeșe 6 luni și după 6 luni vă dăm». Dar dacă la jumătatea anului va fi alt guvern?”, face calcule Ștefan Ilie.

Orașul fără gaz considerat la București ultradezvoltat

Explicată la București ca o soluție pentru scoaterea din sărăcie a unor zone din țară, formula matematică aplicată la Ministerul Finanțelor nu ajunge însă să acopere diferențele semnificative de dezvoltare dintre localitățile aceluiași județ măcar. La Huedin, oraș de 10.000 de locuitori din județul Cluj, primarul Mircea Moroșan nu poate spera la investitori câtă vreme localitatea nu este racordată la rețeaua de gaz metan, de exemplu. Guvernul, pe de altă parte, se uită la venituri, vede că Huedin a încasat în 2013 peste alte orașe din țară și decide să nu mai dea nimic în 2015.

„Dar ei nu se uită că dacă plătesc tot ce e de plătit – lumină, apă, telefon, salarii  –  la sfârșit rămân cu 1,5 milioane pentru dezvoltare? E foarte puțin. Eu credeam că acest minim de 6 milioane este un minim în fondul de dezvoltare. Adică dacă am mi-am asigurat cheltuielile de funcționare și mai am ceva deoparte, ei vin și suplimentează banii pentru dezvoltare cu încă 4 milioane de lei. Sunt foarte «fericit». Ce să mai spun? Și Consiliul Județean ne dădea 400-500.000 de lei pe an când eram cei mai oropsiți”, se resemnează primarul.

Cum a ajuns totuși Huedinul în lista guvernamentală a orașelor fără lipsuri? „Eu am fost un tip prevăzător. Am știut că n-o să-mi aloce bani, acum că sunt în Opoziție, nici de la CJ nici din altă parte, și am făcut economie. Anul ăsta mă descurc, dar anul viitor nu știu”, crede Moroșan.

Dincolo de alocări în ianuarie și posibile ajustări în iunie, așa cum Liviu Dragnea le-a promis celor cu care s-a întâlnit vineri, sau la anul, primarului din Huedin un lucru i se pare cert: „De la București, dintr-un birou, dintr-un pix de ministru, nu se poate face dezvoltare. Trebuie să existe cu adevărat o dezbatere cu autoritățile locale”.

Consecințe politice. Ce aduce scoaterea „baronilor” din circuit

Deconectarea președinților de Consilii Județene de pe traseul banilor către autoritățile locale are, dincolo de susținerea parlamentarilor, și girul primarilor, chiar dacă nu au fost propriu-zis consultați anterior.

„Erau Consilii Județene care, de-a lungul istoriei, au acordat poate discreționar bani”, spune primarul din Luncavița, excluzând, în ceea ce îl privește, vreo nemulțumire în relația cu CJ.

Ruperea de CJ trebuie analizată „de la caz la caz”, crede la rândul său primarul din Cornu: „Când decizia era la Consiliul Județean putea fi subiectivism. Pe de altă parte, erau Consilii Județene care într-adevăr sprijineau comunele sărace fără alte criterii și prin parteneriate la alocau sume de bani. Acum nu mai există această posibilitate. De la caz la caz, poate fi un lucru bun sau mai puțin bun”.

În mod cert, un algoritm exclusiv politic în împărțirea banilor este pe cale să dispară. „În fiecare an s-a dat câte o sumă de la Consiliul Județean, în funcție de cum eram la guvernare. Sau nu. La un moment dat, prin 2009, la noi, la Cluj, a apărut o cutumă: s-a luat procentul de reprezentare a partidului în CJ și așa s-au dat și banii, partidul alocând fondul respectiv primarilor pe care îi avea. În 2012 n-a mai fost chiar așa, dar tot s-au dat niște bani. Oricum, fiecare a înțeles într-un an – doi că nu poți să dai bani exclusiv politic”, descrie mecanismul primarul din Huedin.