Unde s-a întâlnit Iohannis cu Băsescu și Ponta

Dincolo de asigurările de independență, citite rar de pe foile pe care le avea desfășurate în față, Iohannis a taxat  „exotismul mediatic” al justiției despre care a avertizat că nu este o „superputere”.

„Consider important de subliniat faptul că Justiția este una din cele trei puteri ale statului, nu o supraputere. Justiția trebuie exercitată cu demnitate, respect și sobrietate, nu etalată sub aspect de exotism mediatic”, a spus președintele în fața membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

„Exotismul mediatic” al lui Iohannis a fost o temă și a fostului președinte. În august 2011, Traian Băsescu se declara și el „nemulțumit profund”  de „spectacolele DNA”.  Un lucru care mă nemulțumește profund, legat de justiție, dincolo de ineficiență, despre care am vorbit public: nu-mi plac spectacolele de la DNA. Una este ancheta și alta show-ul, și din acest punct de vedere vă pot spune că… am spus-o și public, o spun și șefilor instituțiilor implicate: spectacolele de la DNA nu-mi plac”, declara Băsescu, la TVR.

EXCLUSIV Fiul liderului INTERLOP Robert Nica i-a BĂTUT, într-o benzinărie, chiar pe oamenii tatălui său. Interlopii veniseră să-i aplice „o corecție”

07:00

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

Iar dacă fostul președinte le spunea, în februarie 2014, absolvenților INM că „veți avea atâta independență câtă vă asumați fiecare dintre dumneavoastră”, Iohannis a reluat și el teza astăzi, afirmând că „un magistrat este atât de independent cât alege el să fie”.

„Scurgerile de informații” în presă, serviciile și decența

Discursul lui Iohannis s-a întâlnit cu cel al PSD-ului lui Ponta atunci când a venit vorba despre „scurgerile de informații” din dosarele penale în presă. „ Justiția se face cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților civile, inclusiv a prezumției de nevinovăție și a dreptului la imagine. Din acest punct de vedere, este de dorit ca CSM-ul și Inspecția Judiciară să ia atitudine, potrivit atribuțiilor legale, la modul cel mai serios ori de câte ori apar scurgeri nepermise de informații în presă, din dosarele penale aflate în curs de instrumentare”, a spus președintele.

Mai mult, Iohannis a preluat o altă temă din retorica pesedistă – informațiile/interceptările obținute de la servicii – însă de această dată sugerat:  „Este fundamental ca mijloacele de investigare să fie folosite în condiții de deplină concordanță cu Constituția și cu reglementările internaționale și doar sub controlul unui magistrat judecător. Astfel, este esențial ca magistrații judecători și procurori să exercite un control efectiv asupra proporționalității, legalității și utilității tuturor măsurilor procesuale”.

Totul a fost pus de Iohannis pe seama nu a apărării „inculpaților și faptelor lor de ochii opiniei publice”, ci a „exercitării cu decență a actului de justiție, de apărarea principiilor care stau la baza oricărei societăți democratice”.

O lege care pune botniță presei

Declarațiile lui Iohannis vin în contextul în care deputații trebuie să decidă asupra unei modifcări legislative a Codului Penal, propusă de senatorul PSD Șerban Nicolae și a cărei adoptare ar putea face ca jurnaliștii care public informații din dosarele penale să ajungă la închisoare. Mai exact, potrivit inițiativei, „dezvăluirea de informații care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare, se pedepsește cu închisoare de la șase luni la 3 ani. Dacă fapta este săvârșită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani”.

Deși depus la capitolul privind situațiile de „compromitere a intereselor justiției”, „amendamentul Nicolae” a fost criticat de șefa Curții Supreme „Cred ca modificarea operată sau propunerea legislativă a domnului Serban Nicolae vizează dispozițiile articolului 277 din Codul Penal, cel care vizează compromiterea intereselor justitiei, alineatul 3, unde se vorbea de fapt despre divulgarea unor astfel de date de catre un martor. Sfera a fost lărgită în sensul că propunerea viza orice persoană înțelegând inclusiv presa. Uneori sunt și anumite situații când reprezentanții presei nu au prezentat cu onestitate aceste cazuri, dar sunt situații foarte rare dar nu aș fi adepta unei asemenea propuneri”, a declarat Livia Doina Stanciu.

Într-o primă comunicare a guvernului actul normativ primise aviz favorabil. Ba chiar Victor Ponta a și explicat de ce nu are nimic împotriva unei astfel de reglementări.

„Din câte cunosc eu, fără să știu detalii, este vorba despre acele informații nepublice. Eu cred că într-o societate normală cei care dau informații din dosare sunt birourile de presă ale parchetelor și că cei care cumva dezvăluie informații nepublice din câte știu eu în toată Europa există sancțiuni (…)Nu are nicio legătură cu presa, care are voie să facă tot ce avem voie toți cetățenii țării și nu are nicio interdicție în plus, motiv pentru care cred că orice cetățean, dacă subtilizează dintr-un dosar nepublic, deci aflat într-o fază confidențială, vreun document, răspunde pentru asta”, a spus Ponta.

Ulterior, Guvernul a revenit, informând că a avizat negativ propunerea legislativă.

La rândul său, senatorul PSD Șerban Nicolae a susținut că, prin propunerea sa legislativă care incriminează dezvăluirea de informații din dosarele penale, ziariștii nu riscă sancțiuni dacă publică astfel de dezvăluiri, ci doar cei care au transmis respectivele informații către presă
„Legea prevede foarte exact. Este vorba despre dezvăluire, iar jurnalistul nu dezvăluie, pentru că nu anchetează penal, jurnalistul nu face anchete penale, ci autoritățile statului. Din punctul meu de vedere, jurnalistul nu are nicio legătură cu dezvăluirea de date dintr-un dosar penal, pentru că divulgarea despre care vorbesc eu se produce până la jurnalist, sau până la orice altă persoană, pentru că aici nu este vorba despre presă”, a declarat Nicolae.

Chiar și într-o astfel de interpretare jurnaliștii ar putea fi puși în situația de a li se cere dezvăluirea surselor, refuzul putând avea în ultimă instanță efecte juridice în ceea ce-i privește, iar statul riscând condamnări la CEDO. „Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în mod repetat că articolul referitor la libertatea de exprimare protejează nu doar substanța și conținutul informațiilor și ideilor, dar și mijloacele prin care acestea sunt transmise. Jurisprudența Curții acordă protecție extreme de extinsă, în special în ceea ce privește confidențialitatea surselor jurnalistice”, precizează CEDO. Citește aici dosarele în care jurnaliștii au câștigat la CEDO.