Ghinion sau provocare: Ce urmează pentru Iohannis după COTROCENI? Analist: „În cursa europeană, nu merge cu strategia «tacem și facem»”
Cei zece ani ai „epocii” Iohannis se apropie cu pași repezi de final. Unde se va duce Klaus Iohannis după terminarea mandatului? De câteva luni bune, opinia publică se întrebă ce turnură va lua cariera politică a președintelui României, după plecarea de la Cotroceni. Gândul a consultat doi analiști de politică externă, pentru a dezbate cum văd ei viitorul profesional al lui Klaus Iohannis, după cei zece ani ca șef al statului român.
Radu Magdin, analist de politică externă, nu îi dă prea multe șanse lui Klaus Iohahnis pentru o poziție înaltă în plan european. Analistul își justifică afirmația, punctând că președintele României plătește, oarecum, un preț pentru inacțiunea sa de 9-10 ani de zile.
Radu Magdin susține – analizând anii de domnie ai lui Klaus Iohannis la Cotroceni – că președintele nu prea a dat interviuri, nu a semnat editoriale, în perspectiva de a arăta că este un om al ideilor.
„Ghinion!”, ar spune chiar șeful statului, una dintre puținele replici care îi aparțin președintelui României, rămasă în memoria publică.
Jens Stoltenberg și Charles Michel i-au spulberat, rând pe rând, „visurile” lui Iohannis
În aprilie 2023, numele președintelui apărea pe o listă mai amplă de posibili succesori ai lui Jens Stoltenberg, la șefia NATO. Ghinion! Stoltenberg a fost rugat să mai stea un an, deși îl aștepta funcția de Guvernator al Băncii Centrale din Norvegia.
A urmat apoi un scenariu intens vehiculat în România despre o posibilă plecare a lui Iohannis la Consiliul European, în contextul în care Michel își anunțase retragerea timpurie.
Pentru președintele României s-a spulberat și acest vis, deoarece zilele trecute, Charles Michel – președinte în exercițiu al Consiliului European – a decis retragerea din cursa pentru scrutinul europarlamentar.
„Nu-l văd pe președintele Iohannis în cărți cu adevărat”
Radu Magdin mărturisește că imaginea lui Klaus Iohannis nu este îndeajuns de cunoscută în plan european, deoarece – recunoaște analistul de politică externă – președintele României nu s-a ocupat de promovarea imaginii și de întărirea influenței țării noastre.
Analistul a mai punctat că asta nu exclude faptul că președintele României este văzut o persoasă de bun-simț de către colegii europeni, dar concluzionează că atunci când vizezi o poziție înaltă în plan european nu aceasta este calea, iar strategia «tacem și facem» nu este ingredientul care te ține în cărți, printre mai-marii Europei.
„Ca analist, sunt sceptic față de șansele președintelui României de a avea o poziție înaltă în plan european. Dacă, într-adevăr, președintele României ar conduce o listă PNL – poate că, dacă PPE are o jumătate din mandatul președintelui Parlamentului European, el ar putea fi în cărți ca fost președinte.
Dar nu-l văd pe președintele Iohannis în cărți cu adevărat, nici pentru președinția Consiliului European, nici pentru președinția Comisiei Europene, nici pentru altă poziție importantă – gen ministru de Externe al UE, înalt reprezentant – pentru simplul motiv că președintele României plătește oarecum un preț pentru inacțiunea sa de 9-10 ani de zile.
El nu s-a ocupat de promovarea imaginii României, de întărirea influenței României. Nimeni nu spune că poate nu este considerat de colegi un om de bun-simț, dar el nu a crescut în zece ani România, astfel încât România să fie suficient de puternică ca împreună cu personalitatea lui – care aș spune eu nu este îndeajuns de binecunoscută în planul european – să fie o combinație fericită.
Președintele nostru nu prea a dat interviuri, nu a semnat editoriale, ca să arate că este un om al ideilor. Este foarte greu pentru cei care fac liste de potențiali candidați să-l ia în considerare, pentru simplul motiv că, atunci când te înscrii în cursa europeană, nu merge cu «tacem și facem», ca strategie. Și un speech în plenul Parlamentului European pe ultima sută de metri, în 2024, nu schimbă acest lucru”, a punctat Radu Magdin, analist de politică externă.
„În Occident, asemenea situații nu se acceptă. În Europa de Est, suntem mai flexibili”
La rândul său, Ștefan Popescu, analist de politică externă a vorbit despre criticile puternice venite din toate direcțiile, inclusiv din Belgia, care l-au făcut pe Charles Michel să își reconsidere proiectul inițial și riscul ca acesta să fie inclus în rândul conflictelor de interese.
Analistul a mai punctat că Charles Michel ar fi făcut campanie electorală din poziția de șef al Consiliului European, situație care în Occident nu se acceptă.
În ceea ce privește decizia inițială a lui Charles Michel de a pleca din fruntea CE pentru un post de europarlamentar, Ștefan Popescu mărturisește că, „după ce ai fost prim-ministru, apoi președinte al Consiliului European, nu mergi în niciun caz europarlamentar, cu excepția unor state precum România, unde foști președinți nu au ezitat să-și găsească un loc călduț în legislativul european.”
„Comentariul cu privire la decizia lui Charles Michel de a nu mai candida la alegerile europarlamentare și de a-și duce până la căpăt mandatul de președinte al Consiliului European trebuie să plece de la constatarea lipsei de anvergură a personajului. De regulă, marile puteri europene au în vedere pentru această poziție mai mult onorifică, fie personalități din state mici, fie personalități modeste care să nu aibă capacitatea de a da conținut acestei poziții. Charles Michel răspunde ambelor condiții – Belgia este o țară mică, iar domnia-sa este destul de modest în privința carismei.
De altfel, motivația de a candida pentru un loc în Parlamentul European, tocmai pentru a nu rămâne «descoperit» până în iunie 2029, când vor avea loc din nou alegeri federale în Belgia, arată anvergura personajului. După ce ai fost prim-ministru, apoi președinte al Consiliului European, nu mergi în niciun caz europarlamentar, cu excepția unor state precum România, unde foști președinți nu au ezitat să-și găsească un loc călduț în legislativul european.
Criticile puternice venite din toate direcțiile, inclusiv din Belgia, l-au făcut pe Charles Michel să își reconsidere proiectul inițial și riscul ca acesta să fie inclus în rândul conflictelor de interese, întrucât domnul Michel ar fi făcut campanie electorală din poziția de șef al Consiliului European, cu toată logistica funcției și cei 28 000 de euro salariu lunar. În Occident, asemenea situații nu se acceptă. În Europa de Est, suntem mai flexibili…”, a explicat analistul de politică externă.
„Numele domniei-sale nu este vehiculat”
În ceea ce privește o posibilă candidatură a lui Klaus Iohannis la președinția Consiliului European, Ștefan Popescu susține că, dacă un om politic român, în speță președintele Iohannis, ar fi în cărți pentru a-i succeda lui Charles Michel, ar fi un aspect pozitiv pentru România, indiferent de felul în care acesta a înțeles să își asume misiunea istorică de președinte.
„Din păcate, în presa internațională, numele domniei sale nu este vehiculat. Sunt amintiți fostul premier italian și fostul guvernator al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi; prim-ministra Danemarcei Mitte Frederikson; prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez.”
„Cele mai multe asemenea scenarii vin din Germania, o țară în care mulți care au nostalgia politicii către Est”
Analistul de politică externă a vorbit și despre avertizările intensificate ale oficialilor din Germania și Marea Britanie, cu privire la un posibil atac al Rusiei asupra NATO.
Ștefan Popescu le cataloghează ca fiind simple intoxicări care își propun să dezechilibreze creddibilitatea și soliditatea Alianței.
Întreaga discuție a plecat de la declarațiile ministrului german al Apărării, Boris Pistorius, carre spune într-un interviu acordat cotidianului Der Tagesspiegel că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să se pregătească în vederea unui război cu Rusia. El şi-a exprimat îngrijorarea faţă de o extindere a războiului din Ucraina.
Tensiunile recente între Rusia şi ţările baltice, Polonia şi Republica Moldova i-au pus în alertă, de mai multe săptămâni, pe liderii europeni în privinţa unei extinderi a Războiului din Ucraina.
„Știrile cu privire la un posibil atac al Rusiei la adresa unor state NATO sunt intoxicări, care au scopul de a crea îndoială cu privire la soliditatea Alianței și la îndeplinirea angajamentelor de solidaritate de către membrii acesteia și cu privire la credibilitatea de descurajare nucleară și convențională. Nu este de mirare că cele mai multe asemenea scenarii vin din Germania, o țară în care înca sunt mulți care au nostalgia politicii către Est, promovate ante februarie 2022.
Nu există posibilitatea între o alianță nucleara cum este NATO și o putere nucleară cum este Rusia. Pot fi anumite acțiuni hibride, atacuri cibernetice și acțiuni de dezinformare, cum pare și acest scenariu publicat în Bild, dar un conflict deschis, o încălcare de către Rusia a frontierei NATO este exclusă.”
Președintele CE: „Decizia mea stârnise atenție intensă din partea presei și speculații”
Zilele trecute, Charles Michel – președinte în exercițiu al Consiliului European, a decis retragerea din cursa pentru scrutinul europarlamentar.
Oficialul a denunțat ”atacuri personale”, pe fondul criticilor intense izbucnite după ce anunțase intenția de a candida. În acest context, a picat și scenariul – intens discutat în ultima perioadă – privind o posibilă candidatură a președintelui Iohannis pentru șefia Consiliului European.
”Au fost și reacții extreme, nu în cadrul Consiliului European, ci în afara instituției, privind perspectivele de a candida în scrutinul europarlamentar, prin scurtarea mandatului și avansarea mandatului succesorului meu cu câteva luni.
Nu vreau ca decizia să ne distragă atenția de la misiunea noastră sau să submineze această instituție și proiectul nostru european, nici să fie utilizată pentru divizarea Consiliului European, care cred că trebuie să lucreze permanent pentru unitatea europeană”, a declarat Charles Michel, într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.
„Atacurile personale au început să aibă prioritate în raport cu argumentele logice”
”Eu salut criticile și argumentele legitime. (…) Dar atacurile personale au început să aibă prioritate în raport cu argumentele logice. (…) Din aceste motive și pentru a continua să mă concentrez asupra misiunii, nu voi fi candidat în alegerile europene. Îmi voi dedica toate eforturile actualelor responsabilități, prin determinare constantă până la final. (…) La finalul mandatului, voi reflecta asupra naturii și direcției angajamentelor mele viitoare”, a subliniat Charles Michel.
Președintele Consiliului European, în vârstă de 48 de ani, anunțase în urmă cu trei săptămâni că se va retrage mai devreme din funcție pentru a candida pentru un loc în Parlamentul European în scrutinul din iunie.
În contextul anunțului inițial al lui Charles Michel, apăruseră speculații că succesorul său ar putea fi președintele Klaus Iohannis.
Marcel Ciolacu l-a susținut pe Iohannis pentru un mandat la președinția Consiliului European
Întrebat, pe 11 ianuarie, despre scenariul eventualei demisii a președintelui Klaus Iohannis în vederea accederii în funcția de președinte al Consiliului European, premierul Marcel Ciolacu afirma că ”ar fi bine pentru România să avem o poziție așa importantă la nivel european, indiferent din ce partid ar face parte”.
Premierul Ciolacu, surse politice, dar și fostul prim-ministru și comisar european Dacian Cioloș au susținut că președintele României, Klaus Iohannis, ar avea șanse, chiar dacă mici, să fie ales lider al Consiliului European.
Membrii Consiliului European – șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale Uniunii
Consiliul European este instituția Uniunii Europene care definește direcția și stabilește prioritățile politice generale ale blocului comunitar.
Președintele Klaus Iohannis este membru al Consiliului European de peste nouă ani. Liderii Consiliului European se reunesc de cel puțin patru ori pe an, de obicei în martie, iunie, octombrie și decembrie. Pot avea loc și reuniuni extraordinare.
CITIȚI ȘI: