Ungaria confirmă că susține aderarea României și Bulgariei la Spațiul SCHENGEN cu frontierele terestre până la finalul anului

Ministrul ungar de Interne a reconfirmat că susține aderarea României și a Bulgariei la Spațiul Schengen cu frontierele terestre până la finalul anului 2024, informează Ministrul Afacerilor Interne. 

Cătălin Predoiu a avut duminică o întrevedere bilaterală cu omologul său ungar, Sándor Pinter, în contextul desfășurării, în perioada 21-22 iulie 2024, la Budapesta, a Reuniunii Informale a Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

Discuțiile s-au concentrat pe dosarul Schengen, inclusiv aspectele tactice care țin de cel mai bun moment pentru introducerea deciziei pe ordinea de zi a ședințelor JAI din această toamnă, proceduri posibile etc.

Ministrul maghiar a reiterat obiectivul președinției ungare de a obține decizia de accedere a României și Bulgariei în Spațiul Schengen și cu frontierele terestre până la finalul anului 2024, reiese dintr-un comunicat al Ministrului Afacerilor Interne, se arată într-un comunicat al MAI.

Suntem membri ai Spațiului Schengen, deocamdată cu două frontiere și avem migrație ilegală spre zero, pusă sub control de poliția română de frontieră. Suntem printre cele mai sigure state din UE din punct de vedere al protecției frontierei, ordinii și siguranței publice, protecția civilă în situații de urgență și nu numai.

De pe aceste poziții continuăm demersurile pentru accesul în Schengen și cu frontierele terestre. Succesul este posibil. Este important ca în lunile următoare, să desfășuram o ofensivă continuă de diplomație formală și informală pe toate direcțiile și de la toate nivelurile.

România trebuie să intre în Schengen și cu frontiera terestră până la sfârșitul anului 2024. MAI lucrează non – stop, formal și informal, pe toate direcțiile, în multiple capitale, în acest sens, a transmis ministrul de Interne, Cătălin Predoiu.

Măsurile stabilite pentru intensificarea cooperării operative pentru combaterea criminalității organizate și a celei transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, și-au dovedit eficiența, rezultatele fiind foarte bune, au fost de acord cei doi.

Cifrele privind migrația ilegală au scăzut substanțial în ultimele 12 luni, rezultat direct al cooperării dintre polițiile de frontieră.

De asemenea, schimbul de date și informații între structurile din cele două ministere, precum și cu agențiile de aplicare a legii din UE, este extrem de important pentru a face față provocărilor în materie de securitate.

Un alt subiect pe agenda discuțiilor, ridicat de ministrul român, a fost reprezentat de cooperarea pentru fluidizarea traficului la frontiera româno-ungară, care este unul intens având în vedere sezonul estival.

Cei doi demnitari au agreat un set măsuri pentru evitarea creșterii timpilor de așteptare în punctele de trecere a frontierei.

De asemenea, schimbul de date și informații între structurile din cele două ministere, precum și cu agențiile de aplicare a legii din UE, este extrem de important pentru a face față provocărilor în materie de securitate.

Un alt subiect pe agenda discuțiilor, ridicat de ministrul român, a fost reprezentat de cooperarea pentru fluidizarea traficului la frontiera româno-ungară, care este unul intens având în vedere sezonul estival.

Totodată, cu prilejul deplasării la Budapesta, ministrul Afacerilor Interne a participat la programul organizat de Inspectoratul General al Poliției Ungare, ocazie cu care a avut discuții aplicate pe subiecte privind criminalitatea organizată și migrația ilegală.

După întâlnirea bilaterală, cei doi miniștri s-au deplasat la centrul de comandă al forțelor de poliție care asigură securitatea pe durata desfășurării Hungaroring, forțe între care se numără 10 polițiști români, dintre care doi motocicliști.

Cu această ocazie, ministrul român a inspectat dispozitivul românesc prezent pe teritoriul Ungariei și a avut o întrevedere informală cu polițiștii români.

Ungaria deține Președinția Consiliului Uniunii Europene în cel de-al doilea semestru al anului curent, perioadă deosebit de intensă, întrucât vine după alegerile europene, iar actualul ciclu instituțional al UE se va încheia.

CITEȘTE ȘI: