UNJR, după discuția cu președintele Iohannis: Am vorbit despre PROTOCOALE, deciziile CSAT, tensiunea din sistemul judiciar

Reprezentanții UNJR transmit că la întâlnirea de la Palatul Cotroceni, șeful statului Klaus Iohannis și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că justiția s-a bucurat de liniște și stabilitate, dar acum se află într-o nouă etapă, iar modificările aduse legilor au fost criticate de mulți, inclusiv Comisia de la Veneția. Totodată, lucrurile s-au intensificat în ultimma perioadă prin emiterea ordonanțelor de urgență, a spus șeful statului.

„Președintele a subliniat că nu poate să ignore „fierberea” din sistem, acesta fiind motivul consultărilor”, se arată în comunicatul UNJR.

Replica a venit din partea Uniunii Judecătorilor din România, care a ridicat problema ingerințelor SRI în justiție și a protocoalelor, susținând că perioada de „liniște” invocată de președinte nu înseamnă că justiția a funcționat fără probleme.

Alte probleme ridicate de UNJR:

– publicarea deciziilor CSAT care au stat la baza protocoalelor secrete

– necesitatea Secției de Investigare a magistraților

– dezinformarea din sistemul judiciar, mai ales când ea pornește din rândul magistraților

– riscul ca un referendum pe justiție în ziua alegerilor europarlamentare să împingă justiția în bătălia politică

Redăm o parte din comunicatul UNJR cu problemele invocate de la discuția cu Klaus Iohannis:

„1. Situatia justitiei din Romania anterioara legilor justitiei a fost marcata de ingerinta serviciilor de informatii in justitie, fapt ce a incalcat in mod direct si extrem de grav independenta justitiei

UNJR a sustinut ca imaginea de „liniste” din sistemul judiciar, invocata de Presedintele Romaniei, nu a insemnat ca justitia functiona fara probleme. Dimpotriva, in aceea perioada toate institutiile de la varful sistemului judiciar – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Inspectia Judiciara – au incheiat protocoalele secrete cu Serviciul Roman de Informatii. Acest fapt a permis ingerinta secreta a unui serviciu de informatii atat in actul de justitie, cat si in cariera magistratilor, fapt fara precedent intr-un sistem de drept democratic.

2. UNJR a reiterat cererea de publicarea a hotararilor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii care au vizat sau au afectat in orice fel administrarea justitiei

Pornind de la punctul anterior, UNJR a subliniat ca in preambului protocoalelor secrete se arata ca acestea se intemeieaza si pe hotarari CSAT, hotarari ce sunt inca secrete sau nepublice. Pentru acest motiv UNJR a reiterat cererea adresata in repetate randuri Presedintelui, in calitate de presedinte CSAT, de publicare a acestor hotarari.

3. Situatia actuala din justitie si „fierberea” din sistem

Situatia din justitie este intr-adevar extrem de tensionata, magistratura aparand ca scindata intre judecatori si procurori ce impartasesc opinii si pozitii ce par ireconciliabile. UNJR a subliniat ca este regretabila impingerea spre extreme a pozitiilor sustinute de judecatori, in conditiile in care valoarea suprema a fiecarui magistrat trebuie sa fie independenta acestuia si respectul fata de cetatean si actul de justitie. Cata vreme magistratii insisi nu vor fi capabili sa recunoasca onest problemele grave cu care s-a confruntat sistemul judiciar, pentru a le corecta ei insisi, justitia nu va fi cu adevarat puternica si credibila in ochii cetatenilor.

4. Situatia Sectiei privind Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ)

O parte din participanti au sustinut ca aceasta sectie este un pericol la adresa independentei judecatorilor si procurorilor, acestia putand deveni „tinte”. In acest context, UNJR a reamintit ca aceasta sectie a fost creata ca raspuns la problemele extrem de grave generate de modul in care in trecut au fost gestionate dosarele penale privind magistratii. Cu titlu de exemplu, DNA a deschis in doar 2 ani (2016-2017), ca urmare a sesizarii din OFICIU, 157 de dosare cu privire la magistrati. In ciuda acestui numar mare de dosare, au fost trimisi in judecata un numar foarte mic de judecatori si procurori, fapt ce ridica semne de intrebare cu privire la aceste sesizari din oficiu. De asemenea, au fost trimisi in judecata si suspendati in functie judecatori pentru solutiile pe care acestia s-au pronuntat. Anchetele privindu-i pe judecatori s-au desfasurat cu incalcarea dreptului la aparare si chiar a secretului deliberarii, fiind incalcata, asadar, insasi esenta independentei judecatorului de scaun. Toate aceste probleme sunt consemnate in hotarari judecatoresti ramase definitive.

Tot pentru hotararile pronuntate, alti judecatori au fost anchetati in dosare ce au fost tinute deschise ani de zile pentru ca in final sa se dispuna clasarea, pe motiv ca hotararea e „legala si temeinica”, procurorii erijandu-se, astfel, in super-instante de control judiciar.Sectia a venit ca raspuns la aceste probleme, pentru a asigura garantii sporite privind transparenta, atat in ceea ce priveste activitatea in acest domeniu, cat si in ceea ce priveste selectia procurorilor. Toate aceste garantii introduse prin lege au fost salutate de catre Comisia de la Venetia. Comisia de la Venetia a aratat in mod explicit ca participarea Plenului CSM la selectarea procurorilor este importanta intrucat Sectia, desi va fi condusa de un procuror sef, va investiga atat procurori, cat si judecatori. Ca atare, criticile legate de incalcarea separarii carierelor sunt contrazise chiar de Comisia de la Venetia.

5. Raspandirea de informatii false in dezbaterile publice pe justitie

In cadrul intalnirii a fost ridicata si problema raspandirii de informatii false privind justitia. Pozitia UNJR a fost aceea ca acest fenomen este real si extrem de nociv. Problema este insa cu atat mai grava atunci cand aceasta dezinformare porneste chiar de la magistrati, deoarece cetatenii se raporteaza la acestia ca la repere in acest tip de dezbateri. Exemplu dat, cu privire la o astfel de dezinformare, a fost acela al sustinerii in spatiul public, de catre lideri ai protestelor din magistratura, a faptului ca, prin modificarile aduse de OUG 7/2019, Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie va avea conducerea desemnata de entitati politice. Acest fapt este complet fals, OUG 7/2019 neaducand nici un fel de modificari normelor speciale, derogatorii, care reglementeaza SIIJ, inclusiv sub aspectul desemnarii conducerii acesteia.

6. Referendumul pe justitie

Desi invitatia lansata de Presedinte nu a privit problema referendumului, o parte dintre participanti au venit cu materiale pregatite in scris pe acest subiect si cu propuneri de intrebari ce ar putea fi adresate in cadrul referendumului, sustinand oportunitatea desfasurarii acestuia. In replica, UNJR a sustinut ca organizarea unui referendum pe teme ce tin de justitiei in acelasi timp cu alegerile europarlamentare risca sa impinga din nou justitia in batalia politica. Dupa ce de mai bine de zece ani justitia a fost subiect predilect de campanie electorala, am ajuns sa ne confruntam cu o scadere dramatica a increderii in justitie. In ceea ce priveste tema referendumului, justitia ca atare nu poate face subiectul unui referendum. Prin definitie, referendum inseamna ca poporul este chemat sa aleaga intre doua variante pe o chestiune de interes national. Or, tot ce tine de independenta justitiei si stat de drept nu este negociabil si nu poate face obiectul unui referendum.