Unul din doi șefi de CJ ai PSD sunt urmăriți penal, trimiși în judecată sau au probleme cu ANI, dar lăsați să candideze. „Unii văd la centru baroni, noi vedem în teritoriu un om care este votat cu 60-70%”

În multe zone din țară, social-democrații au pierdut atât șefia consiliilor județene, cât și a primăriilor, din cauza problemelor penale. Deși, din 2016, șefii de CJ vor fi aleși indirect, potrivit noii legislații electorale, lipsa influenței unor baroni cu două sau chiar trei mandate în fruntea județelor se va simți, după cum recunosc chiar liderii PSD. Aceștia mizează însă pe electoratul stabil al PSD, care ar vota orice candidat pe care social-democrații îl vor arunca în luptă, așa cum a declarat, pentru Mediafax, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu. Acesta a precizat că aleșii cu probleme în justiție, care nu au o decizie definitivă, vor putea candida pentru un nou mandat, dacă stau bine în sondaje.

„Plecăm de la prezumția de nevinovăție. (…) Unii văd la centru baroni, noi vedem în teritoriu un om care este votat cu 60-70%. Dacă Gheorghe Nichita este votat la Iași cu 75%, nu contează că la București unii îl văd baron. Nu pot să-mi bat acolo joc de sute de mii de voturi într-un județ ca acesta, când oamenii gândesc altceva”, a spus secretarul general adjunct al PSD.

Ștefănescu a explicat că unii aleși sunt în continuare foarte populari în orașele pe care le-au condus și, în absența unei decizii nefavorabile definitive în instanță, vor putea candida din nou. „Acum Nichita este anchetat pentru dragostea lui din tei, cu ce a făcut el cu iubita lui acolo. A făcut o greșeală, din dragoste mai îți pierzi din când în când și uzul rațiunii, toată lumea a fost îndrăgostită, știe cum e. (…) La Iași avem o organizație foarte puternică, care face analize. Dacă acum mie Nichita îmi iese în sondaje cu 74%, dacă acea comunitate îl vrea pe acel om, asta este. Oamenii ăia votează, trebuie să ținem cont de ceea ce vor oamenii să voteze”, a completat Codrin Ștefănescu.

Județe-cheie pentru PSD, prinse în rețele de corupție

Social-democrații au câștigat în 2012, la alegerile locale, 22 de mandate de președinte de Consiliu Județean. În septembrie 2014 a trecut în tabăra PSD și fostul liberal Marian Cristinel Bîgiu, șeful CJ Buzău, care a plecat din PNL în baza OUG 55/2014, care permitea migrarea aleșilor locali. Astfel, din cei 23 de președinți de CJ, pe care îi avea PSD, 14 au ajuns să aibă probleme penale, să fie suspecți în dosare de corupție sau în vizorul ANI, inclusiv proaspătul social-democrat Cristinel Bîgiu. Mulți dintre aceștia și-au pierdut, între timp, și funcțiile.

Problemele au apărut în fiefuri importante ale PSD, cum este Brăila, Iași, Prahova, Mehedinți și Argeș. Cel mai afectat județ a fost însă Constanța, acolo unde social-democrații l-au pierdut din cauza problemelor cu legea atât pe șeful Consiliului Județean, Nicușor Constantinescu, cât și pe primarul municipiului, Radu Mazăre.

CONSTANȚA. Nicușor Constantinescu a fost suspendat de prefectul județului la începutul anului, pe numele său existând mai multe dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curții de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri. De asemenea, Nicușor Constantinescu este judecat pentru că ar fi subfinanțat Centrul Militar Zonal.

Radu Mazăre a demisionat atât din PSD, cât și de la conducerea primăriei Constanța, după ce a fost acuzat că a luat mită nouă milioane de euro de la firme pe care le-a sprijinit în obținerea de autorizații.

ARGEȘ. Un alt fief important pierdut de PSD este Argeș, acolo unde baronul Constantin Nicolescu, care a fost puternic sprijinit în timpul procesului său de liderii PSD, inclusiv de premierul Victor Ponta, a fost condamnat definitiv la 7 ani și 8 luni de închisoare pentru folosirea de fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, în baza unor documente false. De altfel, situația de la Argeș este una specială, având în vedere că, după demisia din funcție a lui Constantin Nicolescu (găsit în stare de conflict de interese de către ANI, într-un dosar separat de cel instrumentat de către DNA), s-au organizat alegeri, în urma cărora tot un social-democrat, Florin Tecău, a câștigat mandatul de președinte al CJ.

La un an de la victorie, în aprilie 2015, noul șef al județului a fost la rândul său adus cu mandat la DNA pentru audieri, având însă la acea dată calitatea de martor, într-un dosar de corupție cu fonduri europene. Tecău a fost însă implicat și într-un scandal, după ce în presă au apărut convorbiri cu caracter sexual între el și o jurnalistă. În urma scandalului, Tecău a demisionat de la conducerea PSD Argeș, funcție deținută anterior de predecesorul său Constantin Nicolescu. Florin Tecău câștigase alegerile parțiale cu 58,1% din voturi.

Situația de la Argeș este cu atât mai gravă cu cât social-democrații au probleme și în două, din cele trei, municipii ale județului. La Pitești, primarul PSD Tudor Pendiuc a fost suspendat din funcție, după ce la finalul anului 2014 a fost arestat preventiv într-un dosar de luare de mită, unde este acuzat și de abuz în serviciu. Și primarul municipiului Curtea de Argeș are probleme cu justiția, fiind urmărit penal în același dosar cu fostul șef al Consiliului Județean, Constantin Nicolescu.

BUZĂU. În Buzău, președintele CJ Cristinel Marian Bîgiu a fost suspendat din funcție, fiind cercetat în două dosare de corupție. A stat șase luni în arest preventiv și la domiciliu, însă a revenit la conducerea județului după ce a fost plasat sub control judiciar. Probleme mult mai mari sunt în municipiul Buzău, acolo unde unul dintre cei mai importanți lideri locali al PSD, Constantin Boșcodeală, a fost condamnat în primă instanță la 5 ani de închisoare pentru că ar fi acordat ilegal peste 1,6 milioane de lei din bugetul local clubului de fotbal Gloria Buzău. Boșcodeală a rămas și primar, dar și lider PSD Buzău, după ce președintele de atunci al PSD, Victor Ponta, nu i-a acceptat demisia.

PRAHOVA. O situație similară este și în Prahova, un alt județ important pentru social-democrați. Șeful Consiliului Județean, Mircea Cosma, și fiul său, deputatul Vlad Cosma, au fost trimiși în judecată, fiind acuzați că erau cei care coordonau o rețea de corupție care a prejudiciat bugetul public cu 6 milioane de lei.

Mircea Cosma, suspendat în prezent din funcție, este urmărit penal și în dosarul lui Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta care este acuzat că a fraudat fonduri europene în cazul unui contract privind extinderea rețelei de canalizare a orașului Comarnic.

În același dosar este cercetat și deputatul Sebastian Ghiță, cercetat sub control judiciar, pentru sprijinirea unui grup infracțional organizat. De asemenea, asupra sa s-a extins cercetarea privind presupuse ilegalități din perioada campaniei electorale. Mai exact, el este acuzat trafic de influență, complicitate la schimbarea destinației fondurilor europene, spălare de bani în formă continuată, evaziune fiscală, în formă continuată, coruperea alegătorilor, efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, în formă continuată.

Procurorii îl acuză pe Sebastian Ghiță că în perioada 2000-2015 a obținut importante sume de bani în mod nelegal, prin traficarea influenței, sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la bază operațiuni reale. „Banii au fost „spălați” printr-o multitudine de operațiuni financiar – bancare fără justificare economică, iar ulterior, o parte din aceștia au fost folosiți în scopuri ilicite, respectiv pentru coruperea alegătorilor la alegerile parlamentare din anul 2012 si președințiale din anul 2014.

În Prahova, PSD a pierdut și primăria Ploieștiului, după ce edilul Iulian Bădescu a demisionAt în urma plasării sale sub arest preventiv în dosarul în care este urmărit penal pentru finanțarea echipei de fotbal Petrolul Ploiești cu fonduri de la bugetul local.

MEHEDINȚI. Unul dintre cele mai răsunătoare dosare în care este implicat un baron local al PSD este cel al lui Adrian Duicu, fostul șef al CJ Mehedinți, care a fost aretat preventiv și ulterior trimis în judecată, în iulie anul trecut, pentru opt infracțiuni de corupție dintre care două de trafic de influență și două de dare de mită. Adrian Duicu a fost acuzat de anchetatori că a făcut trafic de influență pentru șeful Inspectoratului Județean de Poliție, Constantin Ponea. Procurorii DNA au menționat în referatele de arestare că Duicu făcea trafic de influență la Palatul Victoria, de la cabinetul lui Victor Ponta. Alături de Duicu au fost trimiși în judecată și Constantin Ponea, și prezentatorul TV Andrei Bădin, acuzat de luare de mită. O jumătate de an mai târziu dosarul a fort retrimis la DNA de judecătoarea Curții de Apel, Viorica Costiniu. Înainte de a lua această decizie judecătoarea Costiniu a decis și eliminarea din dosar a șapte CD-uri cu interceptări.

Dosarul a explodat public după ce gândul a relatat, pe baza informațiilor obținute de la surse judiciare cum se făcea trafic de influență chiar de la Palatul Victoria.

După apariția în public a scandalului, Victor Ponta s-a declarat victima unei „înscenări de presă”, însă toate informațiile publicate de gândul au fost confirmate.

După cum gândul a relatat, Adrian Duicu este acuzat că i-ar fi promis lui Ștefan Ponea că își va folosi influența pentru a-i determina pe aceștia să îl mențină temporar în funcția de inspector șef al IPJ Mehedinți și, ulterior, să îl numească director adjunct al Direcției de Ordine Publică din Poliția Română, iar soția acestuia, Elisabeta Ponea, să ocupe o funcție de conducere în Ministerul Public.

În rechizitoriu, se arată că Adrian Duicu făcea trafic de influență în Palatul Victoria. Inițial, DNA susținea că Duicu se afla în biroul lui Victor Ponta când își folosea ilegal infuența, după care președintele suspendat al CJ Mehedinți a fost localizat doar în clădirea Guvernului.

Suspendat din funcție din cauza problemelor penale, Adrian Duicu a pierdut funcția după ce a fost declarat incompatibil de către ANI, primind în acest sens și un verdict final din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

GORJ. Situația este dificilă pentru PSD și în județul Gorj. Acolo, președintele Consiliului Județean, Ion Călinoiu, a fost declarat incompatibil de către ANI în luna iunie, fiind acuzat și de fals în declarații în formă continuată. Între timp, la primăria Târgu Jiu au fost începute cercetările în două dosare, fiind efectuate și percheziții la domiciliul edilului PSD Florin Cârciumaru. DNA nu a deschis însă, până în acest moment, un dosar pe numele primarului.

DÂMBOVIȚA. În Dâmbovița, președintele Consiliului Județean, Adrian Țuțuianu, a fost cercetat începând din 2014 pentru trafic de influență în legătură cu campania electorală pentru alegerile locale din 2012, însă liderul PSD susține că procurorii au dispus în aces caz neînceperea urmăririi penale.

DOLJ. În Dolj, șeful CJ Ion Prioteasa este urmărit penal încă din 2013 pentru fapte de corupție săvârșite în cadrul instituției. În dosar în care sunt cercetați alți opt funcționari ai instituției, care ar fi intervenit pentru adjudecarea unor licitații de către firme agreate, pentru care percepeau un „comision” din valoarea contractelor. „Din cercetările efectuate de procurori până în acest moment a rezultat că există date și indicii temeinice potrivit cărora, prin eludarea cadrului legal în domeniul achizițiilor publice, funcționarii publici din cadrul Consiliului Județean Dolj implicați au favorizat agenți economici cărora le-au fost atribuite lucrări direct, fără publicarea anunțului de intenție (ex – contracte de prestări servicii prin «fragmentarea» lucrărilor, în scopul justificării procedurii de achiziție atribuite direct la 3 societăți comerciale preferate pentru Centrul de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap «Sfântul Dimitrie cel Nou» Filiași) ori prin interpunerea unor societăți comerciale «preferate»”, preciza DNA.

Contractele vizate de procurori se referă la modernizarea Aeroportului Craiova și cel privind „Proiectarea și execuția punctului de operare aeromedicală SMURD”, proiectul de „Consolidare, restaurare Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova” (proiect realizat, în parte, din fonduri europene), obiectivul „Centrul de coordonare și conducere a intervenției în caz de dezastre în regiunea transfrontalieră”, aprobarea finanțării proiectului „Centrul Cultural Brâncuși – centrul turistic interactiv”, construirea unui corp administrativ la Unitatea medico socială (UMS) Bechet, proiectul de „Reabilitare, modernizare și echipare a ambulatoriului de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova”. Potrivit procurorilor, o parte din bani i-ar fi revenit șefului CJ.

TIMIȘ. În Timiș președintele Consiliului Județean Titu Bojin este la rândul său urmărit penal pentru corupție. Potrivit procurorilor, Bojin, folosindu-se de funcția de președinte al CJ Timiș și de poziția de lider al filialei județene a PSD, ar fi identificat primării din Timiș, conduse de aleși locali din PSD, cu care firma SC Ecomet West SRL, condusă de omul de afaceri George Didilă, a încheiat contracte de achiziții publice, cu atribuire directă. În acest demers, Didilă ar fi fost sprijinit atât de Titu Bojin, cât și de Marcel Mihoc, consilier județean în CJ Timiș.

Anchetatorii au mai stabilit că, în cazul în care primăriile care au încheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor încheiate, George Didilă apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii să plătească, cu celeritate, aceste contracte. Întrucât unele dintre primăriile care au încheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevăzute în buget fonduri pentru plata produselor achiziționate, consilierul județean Marcel Mihoc ar fi promis, la data încheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificărilor bugetare.

Procurorii îl suspectează pe Titu Bojin că direcționa alocări bugetare din bugetul Consiliului Județean Timiș către unități administrativ teritorial din județ, în vederea finanțării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu SC Ecomet West SRL.

IALOMIȚA. În Ialomița, președintele Consiliului Județean, Silvian Ciupercă, a fost trimis în judecată pentru luare de mită, însă conduce în continuare instituția. Ciupercă, alături de alte 14 persoane, fiind acuzat de luare de mită și abuz în serviciu, pentru intervenții la un consilier din Ministerul Sănătății (MS) și la conducerea ADR Muntenia.

Potrivit procurorilor, în luna ianuarie 2014, Silvian Ciupercă și-a folosit influența și autoritatea conferită de funcția de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul a unui folos necuvenit, respectiv asigurarea postului de manager interimar în cadrul Spitalului Județean de Urgență (SJU) din Slobozia.

Întrucât dorea înlăturarea din funcție a managerului căruia urma să îi expire mandatul și pentru a nu-i mai da acestuia posibilitatea să se înscrie la concursul pe postul de conducere, în luna ianuarie 2014, dar înainte de expirarea contractului de management, președintele CJ Ialomița a inițiat demersuri la Ministerul Sănătății, în vederea demarării unui control la Spitalul Județean de Urgență Slobozia. În urma respectivului control se dorea și înlăturarea, consilierul juridic al spitalului. În aceste condiții, începând cu data de 20 ianuarie 2014, la SJU Slobozia s-a desfășurat un control efectuat de o echipă mixtă formată din reprezentanți ai Corpului de Control al Ministerului Sănătății și ai Consiliului Județean Ialomița.

În paralel, pentru a consolida imaginea de manager interimar a persoanei pe care o susținea, pentru a contracara nemulțumirile din rândul angajaților legate de numirea acestuia, de a prezenta o imagine de echipă între Consiliul Județean și Spitalul Județean Slobozia, cât și implicarea acestei noi echipe de management în dotarea spitalului cu un aparat medical de radiologie digitală, Silvian Ciupercă a dispus alocarea de fonduri suplimentare Spitalului Județean, în vederea achiziționării acestui aparat medical. În urma controlului s-au constatat nereguli în procesul de achiziții publice care ar fi dus la sesizarea organelor de urmărire penală, , însă Ciupercă apelat la Mihai Ionescu, consilier în cadrul ministerului Sănătății, să falsifice raportul.

BRĂILA. Un alt județ important al PSD, unde sunt probleme de corupție, este Brăila. Șeful CJ Bunea Stancu a fost condamnat în 2015 la trei de închisoare în dosarul „Mită la PSD”, iar ulterior procurorii l-au pus sub urmărire penală într-un alt dosar pentru abuz în seriviciu în formă continuată. În motivarea deciziei, Curtea de Apel susține că Bunea Stancu și omul de afaceri Ioan Niculae au săvârșit infracțiunile dovedind o îndrăzneală deosebită și având drept scop bunăstare personală, iar încercarea de a influența pe căi oculte alegerea președintelui României este o activitate reprobabilă.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu și-a folosit influența și autoritatea rezultate din funcția de președinte al organizației județene Brăila a PSD pentru a obține, cu încălcarea dispozițiilor legale ce privesc finanțarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiți în campania electorală prezidențială, desfășurată la sfârșitul anului 2009, pentru susținerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înțelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăți către diferiți furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituții implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susținut procurorii anticorupție, se disimula destinația reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispozițiile legale referitoare finanțarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiți, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câștigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susțină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, precum și la nivelul celor două societăți naționale ce aveau ca obiect gestionarea și distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz și SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

SIBIU. La Sibiu, președintele Consiliului Județean, Ioan Cindrea, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, însă decizia nu este definitivă, iar social-democratul a rămas la conducerea CJ Sibiu.

SUCEAVA. Nu în ultimul rând, la Suceava președintele Consiliului Județean, Cătălin Nechifor, ar putea ajunge în fața procurorilor într-un dosar în care este suspectat de abuz în serviciu și luare de mită, după ce la sediul instituției pe care o conduce au fost efectuate percheziții de către DNA.

OLT. O situație similară este și la CJ Olt, unde procurorii au efectat în 2014 mai multe percheziții, fiind vizate firme ale președintelui instituției, Paul Stănescu, precum și ale fratelui acesta, deputatul Alexandru Stănescu, și ale deputatului PSD Dan Ciocan.

Probleme cu legea și pentru 14 primari PSD de muncipii

Social-democrații întâmpină probleme și în 14 municipii, unde primarii sunt în vizorul DNA sau chiar și-au pierdut funcțiile ca urmare a problemelor cu legea.

Pe lângă cele cinci cazuri deja amintite (Radu Mazăre, Constantin Boșcodeală, Nicolae Diaconu, Tudor Pendiuc și Iulian Bădescu), PSD a rămas și fără primăria Iași, acolo unde edilul Gheorghe Nichita, vicepreședinte suspendat la nivel național al partidului și șef al filialei Iași a PSD, a fost suspendat din funcție în luna mai, fiind acuzat de procurori de instigare la folosire de informații care nu sunt destinate publicității și de abuz în serviciu, după ce ar fi folosit rersele primăriei pentru a-și spiona amanta.

Alți trei primari PSD și-au pierdut funcția din cauza problemelor în justiție. Este vorba despre Dorin Dăneșan, primarul Sighișoarei, condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, primarul Bârladului, Constantin Constantinescu, condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, precum și Minel Prina, primarul Slatinei, urmărit penal în dosarul lui Darius Vâlcov pentru complicitate la trafic de influență.

Alți cinci primari sunt sunt încă în funcție: Alexandru Stoica (Slobozia), trimis în judecată pentru fals intelectual, Cristian Duică (Roșiorii de Vede), urmărit penal pentru abuz în serviciu, Dorel Costel Coica (Satu Mare), declarat incompatibil de către ANI, Dumitru Pantazi (Pașcani), trimis în judecată pentru abuz în serviciu, precum și Florin Cazacu (Brad), anchetat pentru nereguli privind procedurile de achiziții publice și de întocmire a actelor contabile, în urma unui control al Curții de Conturi. (A contribuit Clarice Dinu)