UPDATE VIDEO | Parlamentul a adoptat BUGETUL, cu 299 voturi „pentru” / Ciolacu: Mulțumesc colegilor din coaliție

După două zile de dezbateri maraton în Comisiile reunite de buget-finanțe din Parlament, aleșii continuă miercuri, de la ora 10:00, în plenul reunit, dezbaterile asupra Legii bugetului de stat pe 2024 și a Legii bugetului asigurărilor sociale. Tot miercuri este așteptat votul final în plenul reunit al celor două Camere. Totul după circul de ieri din Parlament, la care protagoniști au fost mai mulți deputați.

UPDATE 17:00

Aleșii au votat Legea bugetului de stat pe 2024 cu 299 de voturi „pentru” și 82 „împotrivă”. De asemenea, Legea asigurărilor sociale pe anul 2024 a primit 294 de voturi „pentru” și 84 „împotrivă”.

UPDATE 16:42

Premierul Marcel Ciolacu a ajuns la Parlament pentru a participa la plenul reunit al celor două Camere care va vota în această seară Legea bugetului pe 2024 și Legea asigurărilor sociale.

După ce a stat aproximativ 5 minute în biroul președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu a mers în sala de plen, însoțit de Paul Stănescu, Sorin Grindeanu și Angel Tîlvăr.

Întrebat despre cum califică circul din ultimele zile din Parlament, primul-ministru a transmis că „la fel cum îl calificați și dvs (jurnaliști – nr.)”.

UPDATE 16:05

Deputații și senatorii AUR au părăsit sala după ce le-au fost respinse amendamentele.

„Din respect pentru profesorii români cărora le-ați promis 40% mărire începând cu 1 ianuarie 2024 am depus următorul amendament: se alocă suplimentar suma de 5.000.000 mii lei. Suma este menită să acopere minimul de 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pe 2024, conform prevederilor legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care prevede exact acest lucru. Dacă acest amendament nu trece, în semn de protest grupurile parlamentare AUR vor părăsi ședința”, a anunțat președintele AUR, George Simion, de la tribuna Parlamentului.

UPDATE 15:20

UDMR va vota Legea bugetului pe 2024 și Legea bugetului asigurărilor sociale, spun surse politice pentru Gândul. Asta deși formațiunea maghiară anunța marți că cel mai probabil se vor abține de la vot.

Dezbaterile din plenul reunit au fost reluate în jurul orei 15:00, după o pauză a aleșilor.

UPDATE 14:20

Parlamentarii AUR vor părăsi sala de plen și nu vor vota bugetul pentru anul 2024 în semn de protest pentru că PSD și PNL nu au acordat profesorilor majorarea de 40% promisă, transmite formațiunea suveranistă condusă de George Simion.

Protestele AUR continuă la prezidiul plenului.

UPDATE 14:00

În total, s-au depus 20.432 de amendamente la bugetul de stat pe 2024, din care 962 de amendamente sunt admise şi 19.470 respinse în comisiile de buget-finanţe, se arată într-un document prezentat de liderul AUR George Simion.

De asemenea, unul dintre amendamentele UDMR a fost aprobat, deși acesta fusese inițial respins în comisiile reunite. Amendamentul prevede alocarea în bugetul Ministerului Educaţiei a sumei de 10.000 mii lei destinată iniţierii, organizării şi, începând cu luna martie 2024, derulării Programului naţional de susţinere a învăţării limbii şi literaturii române, PNSILLR, transmite Agerpres.

Amendamentul a fost admis cu 281 de voturi „pentru”, două voturi „contra” şi 33 „abţineri”.

UPDATE 11:40

Continuă dezbaterile din plenul reunit. Amendamentele opoziției sunt respinse de putere pe bandă rulantă.

AUR nu va vota bugetul, spun surse politice. La fel vor proceda și USR și Forța Dreptei. Informația a fost confirmată pentru Gândul de Dan Barna, respectiv de Ludovic Orban.

UDMR urmează să i-a o decizie în acest sens, după ce marți, Csoma Botond declara că, cel mai probabil, formațiunea ce reprezintă interesele maghiarilor din România se va abține de la vot.

Totuși, și în lipsa voturilor opoziției, coaliția de guvernare PSD-PNL deține majoritatea în parlament, ceea ce face ca bugetul să treacă fără mari probleme de legislativ.

UPDATE 10:10

Ședința plenului reunit a fost declarată deschisă. 271 de deputați și senatori și-au înregistrat până acum prezența.

Liderul AUR George Simion s-a înscris primul la cuvânt. Acesta cere majorarea salariilor profesorilor cu 40%.

„Avem depuse 8.317 amendamente şi avem nevoie ca toţi liderii de grup să-şi asume un angajament că se va respecta şi cronometrul şi fiecare dintre aceste amendamente va fi citit”, a transmis Simion.

Reamintim că ordonanța „trenuleț” prevede majorarea salariilor profesorilor cu 20% în 2024, 13% de la 1 ianuarie, urmând ca restul de 7% să fie alocați de la 1 iunie. (detalii AICI)

Știrea inițială.

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2024 a fost aprobat marţi de membrii comisiilor reunite pentru buget-finanţe din Parlament, cu 23 de voturi „pentru” şi 8 „împotrivă”. Marți seara, premierul Marcel Ciolacu și-a susținut bugetul în plenul reunit, totul pe fundalul unui vacarm de nedescris organizat de Opoziție (USR și AUR).

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au stabilit ca timpii de dezbatere pe fiecare articol să fie de 1 minut, același timp alocat fiind și pentru fiecare amendament.

Pentru dezbaterea Legii asigurărilor sociale pe 2024 este asigurat un total de 15 minute. „Dacă acest timp se epuizează se supun votului în bloc, fără a mai fi susținute”, transmite BPR.

Vezi timpii de dezbatere deciși de BPR pentru fiecare ordonator de credit în parte – AICI.

Plenul reunit al celor două Camere, în care se va vota legea bugetului și legea asigurărilor sociale pe anul 2024 este programat să înceapă în jurul orei 19.00.

AUR amenință că blochează tribuna

Graba cu care aleșii vor să voteze Legea bugetului este justificată de putere în condițiile în care formațiunea suveranistă condusă de George Simion a anunțat că va bloca tribuna Parlamentului cu cele 8000 de amendamente la Legea bugetului pe 2024, dacă premierul Marcel Ciolacu nu mărește cu 40% salariile profesorilor.

Dacă așa alegeți să ne tratați, vom alege să blocăm pupitrul cu cele 8000 de amendamente, până când o să aveți o logică cu ce promiteți. Șpaga pe care mi-ați propus-o, de 400 de mii de lei, ca să nu vă ținem aici până la Crăciun, nu ține. Noi, AUR, nu ne vindem, a spus de la tribună marți, George Simion.

Între liderul AUR și prietena ambasadorului rus în România, Valeri Kuzmin, s-a izbucnit un scandal, Simion dându-i peste mână în timpul live-ului de pe rețelele de socializare, o practică recurentă la partidele anti-sistem.

Nu a fost singurul incident. Deputatul PSD Daniel Ghiță i-a aplicat o corecție unui parlamentar de la USR, trăgându-l de ureche la un magazin de pe holul Parlamentului. (detalii AICI)

Cum arată bugetul pe 2024

Bugetul pe anul 2024 este construit pe o creștere economică de 3,4% cu 2,0% mai mare decât în 2023 și pe un deficit de 5% din PIB, adică 87 miliarde lei din PIB-ul de 1.734 miliarde lei (350 miliarde euro).

Guvernul țintește o creștere economică de 3,4%, „a doua cea mai mare din UE”, după cum a precizat premierul Ciolacu, adică 150 de miliarde de lei în plus la PIB-ul României față de anul 2023.

Marcel Ciolacu a anunțat un buget marcat de recorduri pozitive. Cresc salariile, se indexează pensiile, și, se aloca sume record pentru investiții. Și, cele mai importante asigurări venite de la premier: majorările nu vor veni la pachet cu noi creșteri de taxe la anul.

De altfel, deputatul PNL Florin Roman a introdus un amendament, pentru a se asigura de acest lucru.

Prin acest amendament va deveni literă de lege că nu pot fi introduse taxe şi impozite, a explicat Roman, la dezbaterile din comisii, adăugând că „diferenţa de la vorbe la fapte e câteodată alta”.

Conform proiectului de lege, se estimează că veniturile bugetare vor crește cu 13%, la suma de 586 miliarde lei.

Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2024 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (31,2% din total venituri), urmate de TVA(20,4%) sume primite de la UE (11,8% din total venituri), impozit pe salarii şi venit (7,9% din PIB) şi venituri nefiscale (7,8% din total venituri).

Şi în anul 2024 în totalul veniturilor bugetare sumele provenind de la UE deţin 11,8% ce vor avea o contribuţie pozitivă la creşterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanţare care degrevează bugetul naţional şi un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană

Și cheltuielile bugetare vor înregistra o creștere de 9%, față de ce prognozează guvernul că va cheltui până la final de 2023, şi vor ajunge la 673 miliarde lei.

Cea mai mare creştere pe orizontul de referinţă o înregistrează cheltuielile cu asistenţa socială, respectiv 12,1% din PIB în anul 2024, în creştere în 2025, dar scad iarăşi în 2026.

Cheltuielile de personal sunt în sumă de 146,2 miliarde lei în anul 2024, ajungând în anul 2026 la 156,8 miliarde lei.

Bunurile şi serviciile înregistrează o tendinţă de diminuare în perioada 2025 – 2026 faţă de anul 2024 ca pondere în PIB, în timp ce cheltuielile cu dobânzile înregistrează de asemenea o diminuare ca pondere în PIB pe perioada 2024-2026.

În anul 2024 cheltuielile destinate investiţiilor însumează aprox.120,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 6,9 % în PIB.

În anul 2024 se remarcă cea mai mare pondere a investiţiilor în PIB. Investiţiile sunt susţinute din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, însă până la sfârşitul anului 2026 acestea trebuie finalizate. Cu ponderi mari în total cheltuieli în anul 2024 se situează asistenţa socială (31,1 % din total cheltuieli), cheltuielile de personal (21,7 % din total) şi cheltuielile de investiţii (17,8% din total).

Totuşi, în structura cheltuielilor bugetare se constată în anul 2024 o creştere a ponderii cheltuielilor cu investiţiile, diminuare a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, a subvenţiilor.

Contre pe veniturile din digitalizare

Una dintre marile necunoscute, care a fost însoțită în buget de o „componentă de risc” o reprezintă veniturile din digitalizare.

La ieșirea din Comisia de buget, șeful de la Finanțe a explicat de ce a fost nevoie de introducerea unei „componente de risc”, legată de veniturile din digitalizare.

Marcel Boloș a spus jurnaliștilor că este nevoie „să reflectăm realitatea și să ne concentrăm pe măsurile care stau la baza veniturilor din digitalizare”.

Pe parcursul de implementare, mecanismul va fi ajustat, a transmis ministrul care a adăugat că ar fi fost „o abordare neserioasă, în lipsa acelei componente de risc”.

Risc asupra faptului că România are un minimum de realizat de 0,5% din PIB din mai buna colectare a veniturilor și, până acum, din implementarea bugetului de atâția ani, la momentul la care s-au finalizat rezultatele mai bunei colectări, știm cu toții cu ce ne-am ales.

La dezbaterile din comisie, actualul ministru al Finanțelor a fost chestionat pe acest subiect de un predecesor al său, fostul premier Florin Cîțu.

Senatorul liberal i-a spus lui Boloș să scoată „chestia cu risc major”. Ori sunt venituri din pix și există un risc major, ori nu sunt venituri din pix și nu există niciun risc major, a completat Cîțu.

Avem un risc major pentru deficit bugetar. Aș vrea să înțeleg puțin, să clarificăm pentru toată lumea, ce înseamnă acest avertisment, ce rost are el acolo, dacă deja îl avem în buget. Pentru ce este acest avertisment? Nu-i văd rostul. Ați spus foarte bine că le considerați venituri, nu înțeleg ce caută acest avertisment în documentel oficiale ale Ministerului Finanțelor.

Marcel Boloș i-a răspuns:

Avem trei tipuri de măsuri care este imposibil să nu dea rezultate pe ceea ce înseamnă venituri pe digitalizare

Și Opoziția, prin vocea fostului ministru al Economiei Claudiu Năsui, a acuzat ministerul Finanțelor că a introdus în buget „o linie de venituri fictive, doar ca să iasă deficitul bine”.

Năsui a făcut referire tocmai la componenta Venituri suplimentare încasate din digitalizare, trecută cu o valoare de 10,5 miliarde lei.

SURSA/ ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

CITIȚI ȘI:

VIDEO | Șeful Guvernului și-a susținut BUGETUL în Parlament / Scandal la începutul dezbaterilor / Ciolacu: Nu vor crește taxele în anul 2024!

UPDATE | Comisiile reunite din Parlament dezbat pentru a doua zi la rând legea BUGETULUI pe 2024 / Miercuri are loc votul în plenul reunit