USL a rezolvat LA SECRET problema Roșia Montană. PDL: „Noua lege a minelor este o dedicație clară”. DOCUMENT EXCLUSIV

După ce a picat la doar două voturi în Senat, noua lege a minelor, pusă pe hârtie de USL pentru a rezolva problema Roșia Montană după respingerea proiectul promovat de guvern, a trecut într-o ședință-fulger de comisiile pentru industrii și administrație ale Camerei Deputaților și urmează să primească votul final marți în plen, într-o formă aproape identică cu cea din Senat. Totul s-a desfășurat într-o secretomanie totală, majoritatea USL punând proiectul gata scris pe masa comisiei, în format xerox, și discutându-l la prima vedere, nu înainte de a decide că presa nu are acces la lucrări.

Explicația? „S-a mai lucrat la niște propuneri, ca să le dăm forma finală”, a precizat liderul deputaților liberali, George Scutaru. „În final, a ieșit o lege pe care USL o susțiune, o promovează. Nu e o lege specială cu dedicație pentru o companie. Am vrut să evităm lucrul acesta. Pe primul loc e transparența și interesul statului român”, a adăugat el. Din tabăra opoziției, fostul ministru al Economiei, Lucian Bode, îl contrazice. „E clar că o să găsim în spate amendamente luate în bloc din contractul Roșia Montană. Este o dedicație clară”, a declarat el, pentru gândul.

Cu toate acestea, președintele comisiei, pesedistul Iulian Iancu s-a lăudat cu „o premieră”. „Aveți în premieră o lege care nu are precedent în România și care oferă pentru prima dată un cadru de transparență și elimină orice îngrijorare ar avea orice cetățean din România pentru orice tip de resursă minerală. Îngrijorările dumneavostră sunt eliminate după ce acum luați frumos textul de lege și ce nu vă place în el să ne spuneți”, a parat el acuzațiile privind lipsa de transparență. 

CITEȘTE AICI TEXTUL INTEGRAL AL LEGII

Lucrările de prospecțiune și de extracție și prelucrare, declarate de utilitate publică

Cu toate acestea, forma pe care deputații sunt chemați marți să-și dea votul final este aproape identică cu cea care a trecut prin Senat și care prelua o mare parte dintre prevederile din proiectul Roșia Montană. Chiar dacă denumirea nu este trecută explicit în lege, esența este aceeași. În legea sumată de USL, „resursele minerale, care condiționează direcții strategice ale dezvoltării socio-economice sau ale securității regionale sau naționale, vor fi clasificate ca resurse strategice”, clasificarea și declasificarea lor făcându-se „de către Parlament la propunerea Guvernului, cu avizul autorității competente în domeniul resurselor minerale”.

De asemenea, „lucrările privind prospecțiunile și explorările geologice și cele de extracție și prelucrare a resurselor minerale sunt de utilitate publică”.

Resursele care fac obiectul noii legi sunt „cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu și roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare, elemente disperse, sărurile haloide, substanțele utile nemetalifere, rocile utilizate în construcții, rocile ornamentale, pietrele prețioase și semiprețioase, turba, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele termominerale, apele minerale naturale carbogazoase și necarbogazoase, nămolurile și turbele terapeutice, apele geotermale, gazele care le însoțesc, apele minerale terapeutice și gazele care le însoțesc, apele de izvor, precum si reziduurile miniere din haldele și iazurile de decantare”.

De asemenea, deputații au preluat din legea trecută prin Senat prevederea privind clasificarea ca fiind de interes public deosebit a proiectelor miniere ale căror beneficii sunt considerate mai mari decât efectele negative de mediu, prevedere care ar rezolva toate criticile de mediu care au fost aduse RMGC, în condițiile în care autoritățile, în frunte cu guvernul, au susținut că sin exploatarea de la Roșia Montană aduce beneficii statului, atât prin încasarea redevențelor, a impozitelor indirecte și creării de locuri de muncă, totul estimat la 5 miliarde de euro pe perioada derulării proiectului.

Astfel, potrivit actului normativ trecut luni seară prin comisii, intră în categoria „proiect de interes public deosebit – proiectele miniere ale căror beneficii economice și sociale pe care statul și/sau unitățile administrației locale le-ar obține direct sau indirect din proiectul respectiv  sunt mai mari decât efectele negative de mediu, beneficiile fiind temeinic fundamentate, cu condiția refacerii mediului la finalizarea proiectului și care vizează exploatarea uneia sau mai multor resurse strategice„.

Deputații din comisiile de industrii și administrație au adoptat  un amendament al PNL potrivit căruia titularii licenței trebuie să folosească pentru extracție „procedeele și mijloacele tehnologice cele mai sigure, mai puțin dăunătoare pentru mediul înconjurător și pentru sănătatea populației din zonele vizate”.

Și în cazul exproprierilor se păstrează prevederile, acestea urmând să fie făcute de stat la propunerea titularului licenței de exploatare care poate plăti și despăgubirile.

Clauzele de confidențialitate, interzise

Parlamentarii au decis, totodată, la propunerea PNL, ca statul să aibă drept de preemțiune asupra producției rezultate din exploatarea resurselor naturale, iar contractele încheiate cu companiile în acest sens să nu aibă clauze de confidențialitate, care pot conduce la dezinformarea publicului.

De asemenea, potrivit noilor prevederi, publicul trebuie să aibă acces nerestricționat la toate informațiile legate de procesul de acordare a licențelor de prospectare/ explorare/ exploatare și de modul în care aceste proiecte sunt implementate, cu excepția patentelor industriale și a datelor cu caracter confidențial protejate prin lege, indiferent dacă deținătorul acestora este o entitate publică sau privată.

Potrivit unui amendament PNL adoptat, autoritățile competente au obligația să publice toate informațiile legate de contractele prin care statul concesionează resursele naturale în vederea exploatării, cu excepția patentelor industriale, care au caracter confidențial, inclusiv documentația de achiziție, lista scurtă a companiilor calificate, ofertele primite, câștigătoare și necâștigătoare, și termenii contractului, inclusiv identitatea beneficiarilor, cu excepția eventualelor informații care sunt protejate de acte normative privind informațiile clasificate

Totodată, situația privind toate sumele de bani plătite în mod legitim în procesul de obținere a licențelor de prospectare/explorare/exploatare, a avizelor aferente sau a contractelor cu statul trebuie să fie pusă la dispoziția publicului.

Actul normativ urmează să primească votul final marți, Camera Deputațilr fiind decizională în acest caz.