USR renunță la moțiune și va ataca la CCR proiectul de lege privind măsurile fiscal bugetare. UDMR așteaptă forma finală, pentru a lua o decizie
Președintele USR, Cătălin Drulă, a anunțat că va ataca la CCR legea prin care „cresc taxele și impozitele”, dacă PNL nu se răzgândește să voteze o moțiune de cenzură. Conform procedurii, în termen de cinci zile de la asumarea răspunderii, USR poate ataca la Curte legea.
Drulă spune că acest pas este singura soluție „pentru a opri legea prin care cresc taxele și impozitele, în condițiile în care PNL continuă să rămână în buzunarul lui Marcel Ciolacu și nu-și manifestă disponibilitatea de a vota o moțiune de cenzură”.
Liderul opoziției îl acuză pe Marcel Ciolacu de încălcare a Constituției pentru că emite ordonanțe de urgență cu derogări.
Domnul Ciolacu calcă în picioare Constituția și legile țării, e la a treia ordonanță de urgență în ultima lună prin care spune că lui nu i se aplică legea. Și-a dat de două ori derogare de la Legea responsabilității fiscal-bugetare. Ce înseamnă derogare? Înseamnă «sunt șef peste țară și legea nu mi se aplică». Iar acum vine cu încă o ordonanță de urgență prin care își dă exceptare de la o prevedere cheie din Codul Fiscal. La ce mai sunt atunci bune legile? Că asta este guvernare prin decret. Sperăm că se mai găsește rațiune și patriotism la CCR pentru că avem argumente solide și vom ataca pachetul de legi ca taxele să nu se mărească de la 1 octombrie, a transmis Cătălin Drulă.
Președintele USR a cerut și Avocatului Poporului să nu mai închidă ochii la abuzurile PSD și PNL și să atace la CCR ordonanțele de urgență prin care Marcel Ciolacu își dă derogare de la respectarea legilor în vigoare.
Cum joacă UDMR?
Reprezentanții UDMR încă așteaptă să vadă ultima variantă a proiectului de lege care este încă în dezbateri la Guvern și, cel mai probabil, va fi adoptată în ședința de la ora 15.00.
După discuția cu premierul Marcel Ciolacu din 20 septembrie, UDMR i-a transmis și în scris premierului lista cu obiecții pe care le au pe marginea proiectului de lege cu care vrea să meargă la asumare în Parlament.
Una dintre ele este eliminarea pragului de 2,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent al autorităților locale, pentru cheltuieli aferente capitolului bugetar ”Cultură, Recreere și Religie”. După discuțiile de miercurea trecută, premierul a spus că „este posibilă” eliminarea. Conform surselor, acest articol a fost eliminat din proiectul de lege.
O altă solicitare a UDMR care ar fi fost acceptată de liderii coaliției, la reuniunea dinaintea ședinței de Guvern, este eliminarea articolului referitor la posturile din administrația locală:
art. XXX, alin. (12) Prin excepție de la alin (1) instituțiile publice care au peste 50 de posturi aprobate și își desfășoară activitatea în același domeniu de activitate se pot comasa/desființa/reorganiza/ fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/ autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/centrale/ județene prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare, cu aprobarea Guvernului României sau după caz prin hotărâre a consiliilor locale/județene;
UDMR consideră că această reglementare nu este necesară.
De asemenea, UDMR a cerut să fie eliminate din textul legii „autoritățile publice locale” de la Art.XVII (1) care prevede că „numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei legi se desființează”.
UDMR a transmis că forma propusă „ar deregla un sistem funcțional de 13 ani”. Pentru autoritățile publice centrale, UDMR a propus menținerea reglementării, având în vedere că nu există cadru juridic de reglementare pentru aceste autorități.
Unele UAT-uri de aceeași categorie au posturi vacante, altele nu, iar prin aplicarea acestei măsuri s-ar crea o disfuncționalitate a sistemului administrației locale.
Pe partea de autorități locale există temei legal: OUG 63/2010, care stabilește încadrarea într-un număr de posturi pe categorii de UAT-uri.
De exemplu: la municipii cu până la 100.000 locuitori sunt stabilite maximum 575 posturi;
La municipii cu până la 200.000 locuitori sunt stabilite max. 699 posturi;
La comune cu până la 3.000 locuitori sunt stabilite max. 22 posturi.
Acele autorități locale care nu au ocupat toate posturile și au în prezent posturi vacante ar fi defavorizate, în timp ce altele care au organigrama plină și-ar putea păstra numărul maxim de posturi prevăzut de OUG 63/2010, scrie UDMR în motivare.
CITEȘTE SI: