Într-o ședință a Comitetului Politic, USR a votat să participe la alegerile europarlamentare pe liste comune cu PLUS. Alianța se numește „Alianța 2020 USR-PLUS„. Lista a fost validată cu 68 de voturi „pentru” și 9 voturi „împotrivă”.
„Avem alianță! La ora 20:20 s-a decis Alianța 2020 USR PLUS,” anunță reprezentanții USR pe pagina de Facebook.
„S-a născut principala forță de opoziție: Alianța 2020 USR+PLUS. Proiectul nostru e România. Acum ai cu cine!”, a scris și Dacian Cioloș, pe Facebook.
Lista comună pentru europarlamentare a celor două partide este formată din:
1. Dacian Cioloș, președintele PLUS,
2. Cristian Ghinea (USR)
3. Dragoș Pîslaru (PLUS)
4. Clotilde Armand (USR)
5. Dragoș Tudorache (PLUS).
6. Nicolae Ștefănuță (USR)
7. Vlad Botoș (USR)
8. Ramona Strugariu (PLUS)
9. Vlad Gheorghe (USR)
10. Alin Mituță (PLUS)
11. Anamaria Naomi Reniuț (PLUS)
12. Valeriu Nicolae (PLUS)
13. Oana Țoiu (PLUS)
14. Radu Ghelmez (USR)
15. Liviu Iolu (PLUS).
USR mizează ca alianța să obțină șase locuri eligibile la europarlamentare.Echipa centrală de campanie va fi condusă de doi coordonatori naționali, câte unul desemnat de fiecare partid. Deputatul Cătălin Drulă va fi coordonatorul USR, iar Vlad Voiculescu va reprezenta partidul PLUS.
După votarea alianței, președintele PLUS Dacian Cioloș a declarat că acesta este primul pas privind coagularea forțelor de Opoziție, iar partidele noi au înțeles nevoia de schimbare pe care o doresc românii.
„Este un semnal clar al unui început de coagulare a forțelor de Opoziție. Forțele politice noi au înțeles mesajul pe care românii care vor o schimbare l-au transmis,” a spus Cioloș, la finalul ședinței Comitetului Politic al USR, de sâmbătă.
Totuși, președintele USR Dan Barna rămâne reticent că pasul următor ar putea fi o alianță cu PNL: „Subiectul nu este de actualitate, cel puțin pe termen scurt,” consideră Barna. „Această listă comună este, de fapt, probabil cea mai bună listă pe care a avut-o România din 1989 încoace în materie de europarlamentari. Ne uitam – primii trei candidați de la USR, care acum sunt pe lista comună, au studii la trei universități de top la nivel mondial.”
Cioloș a ținut să înlăture speculațiile și a precizat că își asumă până la capăt candidatura la alegerile europarlamentare.
„Candidez pentru prima dată, îmi asum această candidatură până la capăt. Candidez pentru prima dată dar, evident, vin cu o anumită experiență, inclusiv în funcții de responsabilitate guvernamentală, dar avem foarte mulți tineri care nu doar au candidat pentru prima dată, care abia s-au înscris în politică, s-au implicat în politică de câteva luni și sunt oameni care vor căpăta experiență politică alături de cei care vor căpăta mandate în Parlamentul European, chiar dacă sunt tineri care sunt în a doua jumătate a listei,” a explicat liderul PLUS.
Cele două partide nu au stabilit încă în ce familie politică europeană vor intra, după alegerile pentru Parlamentul European.
„Urmează să discutăm. După alegerile europarlamentare va avea loc și o reconfigurare a Parlamentului European. Este important pentru noi să ne îndreptăm către un grup cu care avem afinități și să facem o alegere pragmatică, să fie un grup politic care să ne permită să avem acces la decizii importante”, a explicat Cioloș.
Încă din luna august a anului trecut, USR a avut discuții cu familia europeană ALDE, dar și cu alte partide europene, precum popularii și verzii, însă și Barna e de acord că decizia de aderare la unul dintre aceste grupuri să fie luată după alegerile europarlamentare din 26 mai 2019.
Cum era și normal, Dacian Cioloș neagă că a fost pus în vârful listei pentru alegerile europarlamentare doar pentru a fi „un vehicul politic„, susținând că ia în serios cariera de europarlamentar.
„Dacă nu-mi doream, nu mă duceam pe listă. O să rămân atâta timp cât va fi nevoie și dacă va fi cazul să candidez în anii următori pentru un nou mandat o să fac lucrul acesta,” susține președintele PLUS. Totuși, el nu exclude nici varianta de a continua proiectul politic nou înființat și în plan intern, în funcție de semnalul pe care îl vor da alegătorii.
„O să decidem împreună cu ceilalți colegi care e modalitatea cea mai bună în care eu pot să contribui la proiectul politic pe care îl avem. Am spus-o, obiectivul nostru este să ajungem să oferim o majoritate politică în Parlamentul României și să putem guverna. Eu sunt convins că românii o să ne dea un semnal foarte clar la alegerile europarlamentare legat de ce forțe politice vor la conducerea României în anii următori și o să tragem concluziile și o să luăm deciziile în funcție de asta.”
Poziționarea lui Dacian Cioloș drept cap de listă la europarlamentare a părut firească ambelor formațiuni politice încă de la început.
„A fost solicitarea USR,” a declarat Dacian Cioloș. „Eu sunt dispus să ies de pe liste, dacă este nevoie. Nu țin cu orice preț, dar a fost, între altele solicitarea USR.”
Dan Barna a respins acuzațiile că nu ar fi negociat în interesul USR această alianță electorală.
„Și această alianță, ca orice alianță pe care a avut-o România din ”89 încoace se poate și ar fi putut fi negociată în mii de feluri,” a explicat Barna. „Ceea ce face această alianță este să deschidă pentru prima dată o oportunitate reală pentru alegerile din 2020, o alternativă reală pentru România. De fapt, argumentul principal pe care și eu și Dacian Cioloș îl avem în vedere în aceste negocieri este să construim speranța de care România are atâta nevoie și din acest punct de vedere negocierile sunt în poziția în care trebuie să fie.”
foto: USR / Facebook