Va fi scoasă IMUNITATEA aleșilor din noua Constituție? „Dacă tu, ca parlamentar, nu ai minim de garanție asupra votului…atunci de ce să te mai duci în Parlament?”

Până în acest moment, nu există o opinie generală, la nivelul partidelor, privind scoaterea imunității parlamentare din Constituție. Indiferent de partidul din care fac parte, atât liberalii, cât și social-democrații au păreri contrare privind eliminarea acestei protecții. De pildă, unii senatori și deputați, din mai multe formațiuni politice, ar considera necesară această modificare, tocmai pentru a elimina suspiciunile că aleșii blochează actul de justiție, mai ales pe fondul numărului crescând al parlamentarilor cu probleme penale.

La polul opus, sunt cei care se opun ferm eliminării protecției constituționale, când vine vorba despre începerea urmăririi penale, reținere și arestare preventivă.

Cine se vrea „imun” în fața legii

Vicepreședintele comisiei juridice, deputatul PSD Ciprian Nica, membru și în comisia de revizuire a Constituției, respinge din prima posibilitatea ca imunitatea parlamentară să fie eliminată din legea fundamentală.

„Nu sunt de acord. Avem și o decizie a CCR, care ne spune că această imunitate prevăzută la articolul 72 este o garanție acordată parlamentarului ca pe perioada mandatului primit în urma votului poporului trebuie să aibă mici garanții de securitate. Nu mi se pare normal ca la nivelul Parlamentului să nu ai o minimă garanție a actului legislativ. Dacă tu, ca parlamentar, nu ai minim de garanție asupra votului…atunci de ce să te mai duci în Parlament? Nici măcar nu suntem la nivelul celorlalte state europene cu imunitatea”, a declarat Nica pentru gândul, precizând că, în Germania, parlamentarii au imunitate încă zece ani de la finalizarea mandatului.

După cum gândul a scris în urmă cu doi ani, procurorii germani pot cerceta oricând un membru al Parlamentului. Într-un interviu pentru gândul, Dieter Wiefelspuetz, fost președinte al comisiei de imunități din Bundestag, a explicat că, la începutul fiecărei legislaturi, parlamentarii renunță la o parte din imunitatea conferită de lege. Când cer un aviz pentru arestarea, percheziția sau trimiterea în judecată a unui parlamentar, procurorii din Germania trimit în Parlament o informare de două – trei pagini. „Potrivit legislației din Germania un procuror nu poate nici măcar să înceapă o investigație împotriva unui membru al Parlamentului. Noi însă ocolim acestă regulă. La începutul fiecărei noi legislaturi parlamentarii renunță la acestă imunitate pentru a permite procurorilor și poliției să îi investigheze. Tot ce trebuie să facă anchetatorii este să informeze Bundestagul că au un dosar ce privește un membru al legislativului. În cazul în care Bundestagul nu reacționează în 48 de ore, aceștia (anchetatorii – n.r.) își pot continua investigația”, a explicat Wiefelspuetz.

Deși în opoziție, nici deputatul PNL, fost lider PDL, Ioan Oltean, nu ar dori ca parlamentarii să rămână fără un minim de protecție.

„Problema imunității este una delicată, care trebuie analizată cu mare atenție. Problema nu este articolul 72, ci modul în care se aplică. O anumită imunitate nu poate fi exceptată, nicio țară a UE nu are parlamentari fără imunitate. Un parlament nu poate fi ridicat de pe stradă oriunde și oricum, decât în caz de flagrant. Mi se pare firesc să fie prevăzută această protecție în Constituție, dar trebuie să modificăm în legea de aplicare exact procedurile de realizare a prevederii constituționale”, a spus Oltean, contactat de gândul.

Concret, în viziunea lui, ar trebui modificate Regulamentele Camerelor și Statutul deputaților și senatorilor, astfel încât o cerere venită de la DNA să nu mai fie amânată, ci să existe atât termene clare, cât și trasparență totală.

Un alt reprezentant PSD, Florin Iordache, se eschivează. Deși susține că cererile de reținere și arestare preventivă trebuie adoptate cu jumătate plus unu din cei prezenți, Iordache evită să spună dacă ar dori ca imunitatea parlamentară să fie eliminată.

„O să analizăm, nu știu să vă dau un răspuns acum. E și da, și nu, cu argumente. Sunt multe, ce facem, stăm acum la telefon? Sunt multe argumente, nu le discutăm acum la telefon”, a spus el.

Întrebat de gândul dacă ar trebui să se facă diferența între un cetățean simplu și un parlamentar atunci când vine vorba despre reținere și arestare preventivă, Iordache a făcut o pauză lungă. Apoi, deputatul PSD a explicat logica din spatele articolului 72 din Constituție.

„Nu.. în mod normal, nu. Dar aici era vorba despre foști miniștri, asta a fost logica, pentru a exista o protecție vizavi de activitatea ministerială”, a adăugat pesedistul.

Cine ar spune „pas„imunității parlamentare

Primul la rândul celor care ar fi de acord să se elimine imunitatea parlamentară este chiar președintele comisiei de revizuire a Constituției. Senatorul jurist Ioan Chelaru a precizat, pentru gândul, că există o discuție amplă în cadrul comisiei speciale, părerile fiind împărțite. Din punctul lui de vedere, imunitatea ar trebui păstrată doar pentru vot și pentru declarațiile politice.

„Personal, nu cred că puterea legislativă ar trebui să aibă vreo atribuțiune în mersul unui dosar. Înțeleg insistența unei anume protecții, dar la noi, și evenimentele din ultima perioadă, și votul care a fost interpretat ca o anumită protecție, plus numărul mare de parlamentari cu probleme de natură penală a readus în discuție acest subiect. Cred că va avea consecințe asupra revizuirii Constituției”, a precizat Chelaru, contactat de gândul.

Și fostul lider al deputaților PPDD, actualmente democrat-popular, Daniel Fenechiu, ar susține această modificare. În opinia vicepreședintelui comisiei de revizuire, mai important este articolul 16 din legea fundamentală, care prevede faptul că „ceteățenii sunt egali în fața legii” și că „nimeni nu este mai presus de lege”.

„Susțin demersurile de eliminare a acestor piedici în calea justiției, iar în ipoteza în care nu vor fi eliminate, trebuie să urmeze o simplificare care să elimine toate această stare de suspiciune care există. Eu cred că nu este normal ca eu deputat să mă pronunț asupra stării de libertate a unui coleg, asta fiind treaba instanțelor judecătorești. Nu e în regula ca noi să putem să blocăm cererile venite de la justiție”, a spus Fenechiu.

Pe de altă parte, dacă imunitatea nu va fi eliminată, deputatul consideră necesară o simplificare a procedurilor. Astfel, să fie nevoie de un astfel de vot doar dacă un deputat sau un senator, pe numele căruia procurorii anticorupție au solicitat încuviințarea reținerii și arestării preventive, acuză presiuni politice și vine cu dovezi în acest sens.

„Această procedură nu ar trebui să existe decât în situația în care se invocă presiuni politice și astea sunt demonstrate, nu pe considerente că eu cred sau nu cred că ar trebui arestat. Doar dacă persoana a cărei arestare se cere vine și spune că a fost victima unei constelații politice împotriva mea, toți vor să mă aresteze. Dacă produce probe că ar fi victima unei hărțuiri politice, aș putea să mă gândesc”, a adăugat Fenechiu, pentru gândul.

La rândul lui, senatorul PNL Cătălin Boboc, președintele comisiei juridice, spune un „nu” ferm votului asupra începerii urmăririi penale. Referitor la cererile de reținere și arestare preventivă însă, e de discutat.

„Ar trebui clarificate foarte bine aceste prevederi. O oarecare protecție ar trebui să existe, dar lămurite foarte bine lucrurile. În cazul reținerii și arestării preventive, ar trebui un pic gândit. Trebuie neapărat să existe o dezbatere în acest sens ca să poată fi luată o decizie. Nu ar trebui să blocăm justitția, iar asta înseamnă respingerea cererilor procurorilor, în primul rând. Introduce o protecție în plus față de alți cetățeni care comite aceeași infracțiune. Dacă noi spunem da, nu înseamnă că vine duba cu cătușele la Parlament”, a spus Boboc, contactat de gândul.

Un prim argument pentru eliminarea imunității parlamentare, în opinia senatorului UNPR Haralambie Vochițoiu, ar fi și valul de critici venite din societatea civilă, și nu numai, la adresa Parlamentului.

„Părerea mea personală este că da, ar trebui scoasă pentru că atrage critici Parlamentului. Nu mai vreau să fie această dezbatere publică, cine trebuie să-și susțină cauza în fața justiției. Premisele de la care pleacă această imunitate este că un politician, la nivelul acesta, este expus și predispus la eventuale abuzuri politice, dar nu a fost corect înțeles de toată lumea. Doar judecătorul poate decide asupra vinovăției și arestare preventivă a unui cetățean, fie că e vorbva de un ales, fie că e vorba de un cetățean”, a spus Vochițoiu, pentru gândul.

Ce spune Constituția

Articolul 72 din legea fundamentală prevede explicit faptul că deputații și senatorii se bucură de imunitate atunci când vine vorba despre declarațiile politice și votul exprimat. Pe de altă parte, deși pot fi urmăriți penal și trimiși în judecată, aceștia nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, decât dacă sunt prinși în flagrant.

ARTICOLUL 72

(1) Deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

(2) Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(3) În caz de infracțiune flagrantă, deputații sau senatorii pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei asupra reținerii și a percheziției. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.