Valerian Vreme poate fi urmărit penal în dosarul MICROSOFT. Iohannis a avizat pozitiv cererea DNA

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis vineri, 28 iulie a.c., Ministrului Justiției cererea de urmărire penală a domnului Vreme Valerian, fost ministru al comunicațiilor și societății informaționale în perioada septembrie 2010 – februarie 2012, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit”, precizează Administrația Prezidențială în cadrul unui comunicat de presă.

Procurorii DNA au solicitat, miercuri, președintelui Klaus Iohannis avizarea urmăririi penale pe numele fostului ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Valerian Vreme, pentru abuz în serviciu, după ce acesta ar fi încălcat legea privind achizițiile publice, potrivit Mediafax.

„În perioada septembrie 2010 – februarie 2012, Vreme Valerian, în calitate de ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, a încheiat cu D.Con-Net AG, lider al unei asocieri de firme, un contract ce avea ca obiect închirierea pe o durată de 16 luni și 13 zile, cu opțiune de cumpărare, a drepturilor neexclusive de utilizare a produselor software Microsoft în școli”, conform DNA.

Sursa citată arată că acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care Acordul-cadru de furnizare nr. 32/12 august 2009 nu permitea încheierea unui astfel de contract subsecvent. Astfel, spun procurorii, statul a fost prejudiciat cu peste 11 milioane de lei.

„Prin acest demers s-a cauzat, pe de o parte – un prejudiciu Ministerului Comunicației și Tehnologiei Informației, în valoare totală de 11.291.793,99 euro, iar pe de altă parte – un folos patrimonial necuvenit, în același cuantum, în favoarea D.Con-Net AG”, arată DNA.

Cererea trimisă de DNA este însoțită și de patru volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

În același dosar, cunoscut drept „Microsoft”, în octombrie 2016, a fost pus sub urmărire și fostul ministru al Educației, Alexandru Athanasiu, pentru abuz în serviciu.

„Că acele licențe nu erau în totul necesare, da.(…) M-a convins un document din Ministerul Educației și din Ministerul Comunicațiilor. S-a făcut un recensământ al computerelor din rețeaua de învățământ, iar Ministerul Comunicațiilor a stabilit ce tip de licență Microsoft educațională e compatibilă cu configurația computerelor. În fața unui asemenea document, care spunea că sunt necesare… De aia există oameni calificați în domeniu și care aveau și o poziție oficială. Întodeauna am fost de bună credință, asta a recunoscut și domnul procuror. I-am spus «nu faceți bine». (…) Au căzut acelea, a rămas abuzul. Bine, nu e nicio fericire abuzul. Abuzul are niște pedepse enorme, iar eu încă nu mă gândesc foarte serios să întru într-un regim când nu m-am atins de un leu”, a declarat Alexandru Athanasiu, imediat după ce procurorii i-au adus la cunoștință că este urmărit penal.

Tot în aceeași cauză, fostul director general al Microsoft România, Silviu Hotăran, a fost pus sub urmărire penală de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție.

„Vreau să vă spun că în viața mea am promovat mereu valori legat de etică și moralitate, nu am dat niciodată șpagă, nu am luat niciodată șpagă”, spunea fostul director general al Microsoft România, Silviu Hotăran.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, anunța, la începutul lunii octombrie 2016, că în dosarul „Microsoft”, rămas la DNA se lucrează, fiind în analiză documente ridicate la percheziții de la mai multe instituții.

„Celălalt dosar în care s-au făcut disjungerile este în lucru. S-au făcut peste 60 de percheziții domiciliare, s-au finalizat peste 120 de percheziții informatice asupra unor medii de stocare, în principal calculatoare și alte unităti IT, au fost audiate zeci de persoane, s-au ridicat documente de la instituțiile care au deținut astfel de documente și care interesează cauza. În acest moment suntem in evaluarea acestor documente pentru a stabili circuitele financiare care au fost folosite. Urmează stabilirea certă a prejudiciului. Una dintre acuzațiile principale vizează infracțiunea de abuz în serviciu și, pentru a putea dovedi această infracțiune și a putea finaliza rechizitoriul sau o altă soluție care se poate da în cursul procesului penal, este necesar să stabilim un prejudiciu cert. Acest lucru urmează să se stabilească printr-un raport de constatare sau o expertiză în domeniul achizițiilor publice și se impune și efectuarea unor expertize IT. Se lucrează ritmic”, spune, la sfârșitul anului 2016, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Șerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Adriana Țicău și Gabriel Sandu, ultimul condamnat definitiv, se aflau atunci pe lista anunțată în septembrie 2014 de procurorii anticorupție. În cazul tuturor celor nouă foști miniștri s-au solicitat și au fost obținute avizele pentru începerea urmăririi penale, aceștia fiind puși sub învinuire. Faptele vizate erau de abuz în serviciu, spălare de bani, trafic de influență și luare de mită în legătură cu acordarea contractelor pentru licențele Microsoft. Tot în 2014 a fost momentul în care în spațiul public au apărut primele date despre faptul că s-ar fi pretins 20 de milioane de dolari mită din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului pentru licențe Microsoft în școli.

„Au fost obținute probe din care rezultă că miniștrii Nica Dan, Mihăilescu Petru Șerban, Adriana Țicău, Athanasiu Alexandru, Tănăsescu Mihai Nicolae și Gabriel Sandu și-au exercitat cu rea credință atribuțiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licențiere din 15.04.2004 în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României și implicit permițând plata unor comisioane către persoanele implicate”, nota DNA atunci într-un comunicat de presă.

Primul acord cadru încheiat între Guvernul României și Microsoft a fost în toamna anului 2003, pentru cumpărarea, cu preț redus, a 50.000 de licențe pentru calculatoarele din administrația publică centrală.

Aproape 30 de instituții publice ar fi beneficiat, printre care Ministerul Justiției, al Sănătății, INS sau Ministerul Public. Ulterior, Fujitsu Siemens, ca și distribuitor al licențelor Microsoft în România și Microsoft România fac propunerea de vânzare a celor 50.000 de licențe la prețul de 41.909.325 milioane de dolari. Nu se organizează licitație publică, iar ministrul Finanțelor de atunci, Mihai Tănăsescu, decide plata integrală a sumei din bugetul de stat, Secretariatul General al Guvernului fiind cel delegat pentru a semna contractul. Ulterior, Fujitsu Siemens și Microsoft România vin, la Ministerul Comunicațiilor, cu o nouă ofertă de închiriere licențe pe o perioadă de cinci ani. Astfel se anulează hotărârea pentru cumpărare și Guvernul decide închirierea. Înțelegerea este semnată din partea statului român de secretarul general al Guvernului, Eugen Bejinariu. Până la expirarea prevederilor contractului, în 2009, sunt încheiate patru alte acte adiționale. Primul este inițiat de Alexandru Athanasiu ca ministru al Educației, Adriana Țicău de la Comunicații, Mihai Tănăsescu de la Finanței și Eugen Bejinariu ca șef al SGG. Acesta prevedea că Fujitsu Siemens este unic distribuitor al licențelor ce poate livra pentru unitățile de învățământ din România.

Următorul act adițional este încheiat prin Ministerul Comunicațiilor și prevede tot suplimentarea închirierii. Al treilea act adițional prevede suplimentarea plății către Fujitsu Siemens, iar al patrulea închirierea de noi licențe pentru Ministerul Tehnologiei. Între anii 2004-2009, România a plătit pentru închiriere aproape 105 milioane de dolari.

În anul 2009, înainte de expirarea contractului de închiriere, se aprobă o nouă achiziție, de această dată de licitație pentru închiriere fiind desemnat să se ocupe Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei, ministru fiind Gabriel Sandu.

„La nivelul anului 2009, instituțiile beneficiare utilizau 150.694 licențe ce au fost achiziționate în perioada 2004 — 2008 în baza prevederilor contractului comercial de închiriere a licențelor referitor la produsele Microsoft nr. 0115 RO și a actelor adiționale ale acestuia. Efectele contractului au încetat la 26 aprilie 2009, dată la care a expirat și dreptul neexclusiv de utilizare a licențelor. În contextul încetării dreptului de utilizare a licențelor și a efectelor contractului de închiriere de licențe, a fost identificată o nouă oportunitate de afaceri în distribuirea de licențe Microsoft către Guvernul României”, preciza DNA.

Din toată afacerea Microsoft, despre care se presupune că ar fi fost nelegală, singura parte trimisă în judecată a fost cea care i-a vizat pe intermediarii mitei. Oamenii de afaceri Dumitru Nicolae și Dorin Cocoș au fost condamnați la 2,4 ani de închisoare, fostul ministru Gabriel Sandu la trei ani de detenție iar fostul primar din Piatra Neamț a primit o pedepasă de șase ani.