Victor Ponta, despre grațierea lui Gică Popescu

Victor Ponta a declarat că dacă ar ajunge președinte nu ar grația pe nimeni condamnat pentru infracțiuni de violență sau de corupție.

„Nu fac o listă pe cine grațiez și pe cine nu. Pot doar să spun că, de când sunt premier, orice cerere de grațiere trebuie certificată printr-un decret contrasemnat de premier. O singură discuție am avut cu președintele Băsescu legată de Gică Popescu. Mi-a spus clar nu”, a afirmat Victor Ponta într-un interviu acordat Evenimentului Zilei.

Întrebat de ce l-a sensibilizat Gică Popescu, premierul a susținut că „dacă o persoană greșește, trebuie să plătească, dar o persoană care a făcut mult bine României, care a restituit prejudiciul, se încadrează în acele condiții pentru aplicarea unei prevederi constituționale”.

„Președintele are acest drept: de a grația. Eu, dacă ajung președinte, nu voi grația pe nimeni condamnat pentru infracțiuni de violență sau de corupție”, a mai spus Victor Ponta.

În 4 martie, Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv la închisoare cu executare pe toți cei opt oameni din fotbal judecați în dosarul transferurilor, fostul fotbalist Gheorghe Popescu, la acel moment candidat la șefia Federației Române de Fotbal, primind o condamnare de trei ani, o lună și zece zile.

În favoarea grațierii lui Gică Popescu s-au pronunțat mai multe personalități, dar și oameni politici, printre care Valeriu Zgonea, Crin Antonescu și premierul Victor Ponta, în nume personal, existând și o petiție on-line în acest sens.

Președintele Traian Băsescu a declarat atunci că până acum nu a avut motive să acorde nicio grațiere în actualul mandat, menționând că va reflecta de la caz la caz și că președintele poate face mult rău justiției prin abuzul de grațieri.

Șeful statului s-a referit și la ideea retragerii decorației lui Gică Popescu. „Am văzut, uneori au fost articole, presiuni, «luați-i medaliile lui Năstase, luați-i..». Un om care a intrat în închisoare nu poate fi negat, în opinia mea. Pedeapsa penală nu îl desființează. Acei oameni care au primit decorații, nu discutăm numai despre Adrian Năstase sau Gică Popescu (…) nimănui nu i-am ridicat decorațiile, pentru că omul a intrat în pușcărie pentru că a greșit. Nu poate fi negat pentru ce a făcut el înainte de a fi în închisoare”, a mai comentat Traian Băsescu.

Președintele Traian Băsescu s-a referit și la mediatizarea subiectului grațierii lui George Becali și a lui Gică Popescu. „V-aș ruga, la fel cum subiectul ăsta este foarte actual, pe anumite televiziuni, eu aș vrea să știu, dacă nu-i cu păcat, dacă a plătit cineva bani pentru a se face astfel de campanii pentru Becali, pentru Gică Popescu. Mi se pare o campanie foarte puternică și nejustificată”, a comentat Traian Băsescu.

Președintele a ținut să precizeze că este o întreagă procedură a grațierii și că nu contează dacă o televiziune strânge 50.000 de semnături, poate să strângă și un milion, două milioane, și cinci, procedura este cu totul alta. „Dacă televiziunile respective ar respecta statul de drept, ar citi măcar legea care permite președintelui grațierea”, a mai afirmat președintele Băsescu.

Potrivit Legii 546/2002, grațierea este măsura de clemență luată de președintele României, ce constă în înlăturarea, în total sau în parte, a executării pedepsei aplicate de instanță ori în comutarea acesteia în una mai ușoară. Grațierea individuală se acordă la cerere sau din oficiu, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Cererea de grațiere individuală se adresează președintelui și poate fi făcută de persoana condamnată, apărătorul ori reprezentantul legal al acesteia sau de soțul persoanei condamnate, ascendenții, descendenții, frații, surorile ori copiii acestora, precum și de aceleași rude ale soțului persoanei condamnate.

În vederea exercitării prerogativei de grațiere, președintele poate solicita avize consultative de la Ministerul Justiției, care este obligat să le înainteze în termen de 30 de zile de la data solicitării. De asemenea, atunci când consideră necesar, președintele României poate solicita informații organelor administrației publice locale, conducătorului locului de detenție, organelor judecătorești și ale parchetelor, organelor de poliție și altor instituții publice, precum și comandantului unității, pentru condamnații militari.