VIDEO | Adrian Câciu, despre PNRR: Suntem într-o zonă întârziată, dar nu suntem oaia neagră din cămara Europei

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a vorbit despre stadiul implementării PNRR la Universitatea de Vară a PES activists România.

Cu o zi înaintea deplasării la Comisia Europeană, unde va încerca închiderea negocierilor pe modificările PNRR, ministrul Câciu a spus că România este într-o zonă întârziată, dar că “nu suntem oaia neagră din cămara Europei”.

Ministrul și-a argumentat afirmația făcând o comparație cu alte țări.

8 state au depus cererea de plată numărul doi, în timp ce România o are aprobată parțial.

Toate statele s-au confruntat cu modificări de dinamică socio-economică, în ultimul timp, a spus ministrul, iar provocările s-au schimbat de la momentul în care a fost gândit Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Nu este o situație singulară: “noi nu suntem în stare să”. Provocările au fost ample și elementele de adaptare la mecanismul în sine de decontare și asumare a unor reforme pune la încercare destul de multe state, a spus ministrul Câciu.

Ce înseamnă modificarea PNRR?

Conform procedurii MRR, Comisia Europeană face o evaluare a stadiului de implementare a proiectelor, după doi ani.

Marcel Ciolacu a anunțat încă dinainte de a ajunge premier că dorește renegocierea unor ținte din PNRR.

Până pe 31 august, renegocierea se închide pe o diminuare de grant, de 2,1 miliarde euro, pentru că rezultatele economice ale României au fost mai mari decât cele prezumate atunci când s-a făcut alocarea, spune ministrul.

Această diminuare înseamnă că fondurile alocate investițiilor care nu s-au realizat sunt mutate în Politica de coeziune. Asta înseamnă că nimic nu se pierde, declară Câciu. Vor rămâne doar acele proiecte care se pot realiza.

De asemenea, pe lista de renegociere există modificări de ține și jaloane, cel mai important fiind plafonul de 9,4 pensii.

Nu o consider o chestiune care să nu poată fi reparată, această implementare a PNRR, spune ministrul Proiectelor Europene.

Și asta pentru că există dialog cu Comisia și ambele părți au  interesul ca reformele să fie îndeplinite.

Aici nu este vorba despre un surd sau un mut, care stă în ograda lui și face de capul lui. Este o discuție dinamică și pragmatică. Și ei au interesul ca noi să ne cheltuim banii și să facem reformele și investițiile și noi avem interesul să facem reformele și investițiile.

Adrian Câciu a mărturisit că s-a schimbat în guvern modul de abordare al PNRR, într-unul pragmatic, pentru că timpul trece și mai avem doar trei ani până la finalizarea planului.

Colegii din guvern au fost de acord să avem un alt tip de abordare, una pragmatică și nu una futuristă sau de “vom face”, “vom avea”. Le-am spus foarte clar că mai avem doar trei ani la dispoziție să implementăm PNRR-ul.

România a primit prima plată, în valoare de 2,6 miliarde euro, sub formă de subvenții și împrumuturi pe 27 octombrie 2022.

A doua cerere de plată, în valoare de 2,8 miliarde euro, a fost depusă pe 16 decembrie 2022. Pe 27 iunie, Comisia a aprobat preliminar a doua plată, țara noastră urmând astfel să primească în septembrie 2023, granturi de 1,86 miliarde de euro.

Conform calendarului asumat, cererile de plată trei și patru trebuie trimise pentru decontare la Comisia  Europeană în acest an.

Cererea trei are o valoare totală de 3,14 miliarde euro, dintre care 2,04 miliarde euro sunt grant luri și 1,095 miliarde euro împrumuturi și este condiționată de îndeplinirea unui număr de 79 de jaloane.