La ieșirea din Comisia de buget, unde au fost dezbaterile generale pe legea care împarte banii românilor, șeful de la Finanțe a explicat de ce a fost nevoie de introducerea unei „componente de risc”, legată de veniturile din digitalizare.
Ministrul a evidențiat aspectul de noutate al bugetului de anul viitor, care introduce acest mecanism legat de veniturile din digitalizare.
Marcel Boloș a spus jurnaliștilor că este nevoie „să reflectăm realitatea și să ne concentrăm pe măsurile care stau la baza veniturilor din digitalizare”.
Pe parcursul de implementare, mecanismul va fi ajustat, a transmis ministrul care a adăugat că ar fi fost „o abordare neserioasă, în lipsa acelei componente de risc”.
Risc asupra faptului că România are un minimum de realizat de 0,5% din PIB din mai buna colectare a veniturilor și, până acum, din implementarea bugetului de atâția ani, la momentul la care s-au finalizat rezultatele mai bunei colectări, știm cu toții cu ce ne-am ales.
De aceea este nevoie de o mai bună abordare, să reflectăm realitatea și să ne concentrăm pe măsurile care stau la baza veniturilor din digitalizare: modulele anti-fraudă, care vor însoți sistemul național e-factură, e-sigiliul și celelalte măsuri care țin de combaterea evaziunii fiscal.
Concret, Ordonanța de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare precizează că „pentru anul 2024, suma estimată necesar a fi evidențiată în Evidența operativă a veniturilor din digitalizare pentru asigurarea sustenabilității financiare a Statului Român este de 0,6% din PIB-ul estimat pentru anul 2024”.
Suma prevăzută mai sus va fi evidențiată distinct conform clasificației bugetare în Cap. 38 ”Venituri suplimentare încasate din digitalizare”, în scopul de monitorizare a impactului digitalizării asupra creșterii veniturilor bugetare.
În ceea ce privește suma estimată a veniturilor din digitalizare pentru anul 2024, respectiv 0,6% din PIB-ul estimat pentru anul 2024, precum și țintele propuse pentru perioada 2025-2027, aceasta prezintă o serie de vulnerabilități și riscuri ce pot afecta țintele propuse:
a) Neimplementarea modulelor de valorificare în termenele prevăzute de proiectul de ordonanță ori implementarea, dar nefuncționarea corespunzătoare a acestora;
b) Nerealizarea interoperabilității între sistemele informatice și/sau modulele de valorificare în termenele prevăzute de proiectul de ordonanță; Pentru deplina operaționalizare a modulelor de valorificare sunt necesare etape de verificare a calității, acurateței și completitudinii datelor, precum și etape de testare a profilelor de risc. Mai mult decât atât, în momentul de față. capacitatea C.N.I.F. de implementare a acestor măsuri, în termenele propuse în proiectul de Ordonanță de urgență, din punct de vedere al resurselor umane, este limitată și subdimensionată, atât ca număr de angajați cât și ca pregătire a specialiștilor IT în anumite domenii (noile tehnologii de tip data mining, machine-learning, Artificial Intelligence), având în vedere că de mai mult de 20 ani, nu s-a reușit crearea unui mediu propice de atragere a specialiștilor I.T. din mediul privat în aparatul administrativ.
c) Schimbările frecvente ale cadrului legislativ fiscal și procedural fiscal;
d) Evoluția economiei;
e) Evoluțiile din contextul social și geo-politic.
Opoziția, prin vocea fostului ministru al Economiei Claudiu Năsui, a acuzat ministerul Finanțelor că a introdus în buget „o linie de venituri fictive, doar ca să iasă deficitul bine”.
Năsui face referire tocmai la componenta Venituri suplimentare încasate din digitalizare, trecută cu o valoare de 10,5 miliarde lei.
O „sursă” de venituri care n-a existat niciodată și nu e clar cum ar funcționa. Impozitul pe profit, pe venit, taxa pe valoare adăugată, contribuția pe X pe Y, toate sunt surse de bani pentru stat. Statul le ia de undeva. Intră niște bani în trezorerie. Dar încasări din digitalizare ce sunt? Doar un nou mod de a minți cu zâmbetul pe buze, a precizat deputatul USR.