Ministrul Finanțelor Publice Marcel Boloș a anunțat, luni, că România ar putea încheia anul 2023 cu un deficit bugetar sub 5,7%. Boloș a mai spus că cifra estimată era de 5,9% din PIB.
Deficitul bugetar estimat era de 5,9%. Calculele ne arată că stăm mult mai bine, sub 5,7%, ca să spun aşa. Dar aveţi răbdare. În conferinţa de presă următoare o să vă prezint și datele din contul de execuție bugetară, pentru că ne apropiem de final pe partea de regularizări pe care le avem de făcut, astfel încât să nu vă dau cifre care bântuie după aceea”, a spus Boloş.
În octombrie 2023, în lin proces de negociere cu Comisia Europeană, ministrul Finanțelor spunea că ținta urmărită este de 5,5%.
Într-adevăr, avem un angajament faţă de Comisie de 4.4% din PIB prevăzut în Programul de Convergenţă care înseamnă circa 70 de miliarde de lei pentru deficitul bugetar. Noi în discuţiile cu Comisia Europeană, ţinta pe care o urmărim e 5.5% din PIB, ceea ce înseamnă o deviaţie aproape cu 1% din programul asumat împreună cu Executivul UE. De aceea, pentru ca această ţintă să fie atinsă e nevoie de controlul strict al cheltuielilor, pentru a nu genera probleme cu programele de investiţii în derulare cu fonduri europene”, a explicat Boloş, în octombrie.
Pe 30 decembrie, în conferința în care a prezentat e-Factura, Boloș se arăta mulțumit de cum arătau cifrele.
Azi noapte, la ora 2:00, am terminat ultimele calcule privind stadiul execuției bugetare şi datele preliminare financiare pentru anul 2023. Datele arată destul de bine, sigur, nu aşa cum le-am fi dorit, dar este un sfârșit de an bun pentru țara noastră și premisele pentru ca investițiile din fonduri europene, foarte importante în România, să poată continua şi în anul 2024”, spus miistrul atunci.
Întrebat, luni, prin ce va fi diferit acest an faţă de 2023 şi de ce ar avea încredere în România partenerii internaţionali, Marcel Boloş a menționat trei lucruri: Legea privind măsurile fiscal-bugetare, combaterea evaziunii fiscale și veniturile din digitalizare.
Intrarea în vigoare a noii Legi privind măsurile fiscal-bugetare. Să nu uităm, este Legea 296/2023, care a avut o intrare în vigoare cu data de 1 noiembrie, când facilităţile privind CASS-ul la IT, construcţii, industria agroalimentară au fost eliminate şi, de asemenea, a avut loc creşterea salariului minim pe economie. După care, a doua intrare în vigoare este cu data de 1 ianuarie, cu actualizarea accizelor sau introducerea accizelor pentru băuturile care conţin zahăr sau TVA pentru produsele cu un conţinut de zahăr mai mare de 10 grame la 100 de miligrame. Şi, sigur, mai avem partea de impozit minim pe cifra de afaceri şi componentele de măsuri care au fost luate pentru microîntreprinderi. (…) După aceea, avem a doua componentă, combaterea evaziunii fiscale. Să nu uităm că avem, pe lângă măsurile care privesc sancţionarea faptelor de natură contravenţională în domeniul evaziunii fiscale, şi proiectul de lege care aşteaptă controlul Curţii Constituţionale cu sporul de pedepse împreună cu sancţionarea drastică a celor care săvârşesc fapte de evaziune fiscală în domeniul TVA.
Potrivit acestuia, al treilea lucru diferit în 2024 vizează veniturile din digitalizare, respectiv modulul eTransport şi declaraţia de transport, eFactura şi implementarea scannerelor în vămi.
Sursa: Mediafax foto
CITEȘTE ȘI: