Premierul Nicolae Ciucă a participat luni la adunarea solemnă „Centenarul Constituției României Întregite (1923-2023)”, eveniment organizat de Curtea Constituțională a României cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la adoptarea documentului.
În cadrul evenimentului, acesta a evidențiat rolul extrem de important al acestui document în modernizarea României.
„Sunt onorat să particip alături de dumneavoastră la acest eveniment special, pentru a sărbători împreună 100 de ani de la adoptarea Constituţiei din 1923, Constituţia României Întregite. Aşa cum spunea marele nostru om de cultură, Dimitrie Gusti, o Constituţie este pentru stat ceea ce este conştiinta pentru sufletul omenesc. Astfel, o Constituţie este conştiinţa naţională codificată. Timp de 100 de ani, România a cunoscut renaşterea politică, socială şi economică a regimului democratic, precum şi degradarea şi căderea acestuia. În acest context istoric, sărbătorim astăzi ceva mult mai important decât centenarul primei Constituţii a României întregite. Sărbătorim, de fapt, cele mai importante valori liberale democratice ale naţiunii române, care au supravieţuit în ultimul veac tuturor experienţelor autoritare şi totalitare”, a declarat șeful Guvernului.
Totodată, premierul a adăugat că liberalismul a fost cel care a permis adoptarea unei astfel de Constituții moderne.
„Această transformare democratică este marea opera politică a liberalismului, pe care noi toţi avem obligaţia să o ducem mai departe şi să o definitivăm de o manieră ireversibilă. Constituţia din 1923 este un moment unic în tot acest proces continuu de modernizare politică, socială, economică şi culturală a României, ca stat naţiune. Nu a marcat nici începutul, nici sfârşitul acestui proces. A fost, însă, un excelent moment de revelaţie politică şi intelectuală, când statul român naţional, unitar şi indivizibil a fost constituit pe baze democratice, de inspiraţie europeană, având ca premisă marele principiu juridic şi politic al autodeterminării popoarelor”, a spus el.
Ciucă a precizat că „procesul de modernizare s-a cristalizat odată cu formarea statului român în 1859, prin Unirea Principatelor şi a continuat apoi cu Marea Unire de la 1918”.
„Am putea discuta foarte multe despre importanţa practică şi simbolică a Constituţiei din 1923. Mă voi rezuma la a enunţa acele prevederi care au reprezentat şi reprezintă zestrea cea mai de preţ a constituţionalismului românesc interbelic, zestre care s-a transmis în timp şi pe care trebuie să o îmbogăţim necontenit prin acţiunile şi deciziile noastre de zi cu zi. Constituţia din 1923 a consacrat la nivel de normă fundamentală votul universal pentru alegerea reprezentanţilor naţiunii, premisa democratică a oricărei societăţi liberale. A stabilit în premieră obligaţia pentru legiuitor de a prevedea dreptul de vot şi de a fi ales pentru femei, respectiv egalitatea deplină între bărbaţi şi femei cu privire la drepturile civile. A stabilit egalitatea în drepturi a tuturor românilor, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie”, a adăugat oficialul.
Ciucă a mai afirmat că „Constituţia din 1923 a fost un succes pentru că a biruit timpul”.
„Valorile sale s-au perpetuat, au fost preluate în cele din urmă în practica instituţională şi s-au dezvoltat până în prezent şi se vor dezvolta mult timp de acum înainte. Împreună cu Legea fundamentală din 1866 a Vechiului Regat şi cu Legea fundamentală din 1991 a noului regim postcomunist, Constituţia din 1923 a României întregite face parte din patrimoniul constituţional democratic al statului român şi a asigurat premisele modernizării şi democratizării naţiunii române. Suntem datori să îi păstrăm valorile şi suntem obligaţi moral să definitivăm marea operă politică a liberalismului, care a fost, este şi va fi dezvoltarea accelerată a României ca parte integrantă a societăţii democratice occidentale. Aceasta este moştenirea lăsată de înaintaşii noştri şi promisiunea noastră pentru viitor”, a mai declarat premierul Nicolae Ciucă.