VIDEO | Planul lui Sorin Grindeanu, a doua oară la Transporturi: „La sfârșitul lui 2024, să avem cel puțin 200 km de drum expres sau autostradă”
This browser does not support the video element.
Sorin Grindeanu, care a primit, miercuri, aviz pozitiv la audierile din comisiile de specialitate reunite, pentru a continua mandatul la conducerea Ministerului Transporturilor, își propune ca, până la finalul anului viitor, românii poate circula pe cel puțin 200 de kilometri de drum expres sau autostradă în circulație în țară.
Ministrul propus de premierul desemnat Marcel Ciolacu pentru un prelua a doua oară conducerea Ministerul Transporturilor a detaliat marți, la audierile din Parlament, prioritățile viitorului mandat, în cazul în care noul Guvern ca fi votat în Parlament și învestit.
El a primit vot favorabil pentru a ocupa din nou această funcție de la 24 de parlamentari, șase au fost împotrivă, iar unul s-a abținut.
„Pentru anii viitori și le-am spus colegilor din comisie media kilometri lor de autostradă sau drum expres pe care îi vom da în circulație, și anume până la sfârșitul anului 2024, să fie de 100. Deci la sfârșitul anului 2024, cu alte cuvinte trebuie să avem cel puțin 200km de drum expres sau autostradă în circulație. De asemenea, pe zona feroviară toate proiectele pe care dvs. le știți foarte bine, dar m-aș referi pe acea componentă de Quick-Wins-uri, unde avem 420 de kilometri de linie de cale ferată care vor intra în acea zonă de reînnoire și de modernizare. Jumătate din acești acest număr de kilometri trebuie să fie terminați”, a expicat Sorin Grindeanu, la ieșirea de la audieri.
Și Portul Constanța a fost nominalizat drept o prioritate, în continuare, așa cum a fost pentru el și în ultimul an și jumătate, de la preluarea acestui portofoliu. „Portul Constanța trebuie să-și mărească această capacitate de operare. Este în acest moment cel mai important port la Marea Neagră. Trebuie în schimb să mărească, să-și mărească și mai mult această capacitate”, a spus actualul vicepremier.
Sorin Grindeanu a făcut precizări și cu privire la segmentul Craiova – Constanța, respectiv drumul expres Craiova-Pitești și lotul trei de pe Autostrada Bucureștiului.
„Sunt două componente critice pe acest traseu, și anume primul tronson de la Craiova la Pitești – așa cum știți, acel contract a fost reziliat și nu doar acela, ci și varianta ocolitoare la Timișoara și parte din centura Bucureștiului, DN2, A2. Cele trei contracte au fost cu o companie, o companie italiană, au fost reziliate, a fost desemnat deja câștigătorul pe varianta ocolitoare de la de la Timișoara – și le mulțumesc colegilor, au mers cu un ritm care, cred eu, trebuie să fie remarcat – de asemenea, zilele următoare vom avea desemnat cu constructorul pentru primul lot de la Craiova la la Pitești”, a spus Sorin Grindeanu.
„Pe A0 Sud, pe sud zona de sud, pentru că aceea este a doua componentă aflată într-o zonă critică, vreau să remarc un lucru bun, faptul că în acest moment, de două luni cam aici în dreapta, directorul CNAIR, de două-trei luni de zile, ritmul lucrărilor este unul sporit față de ceea ce s-a întâmplat, să spunem mai în trecut, au ajuns undeva fără zonă de proiectare și toate zonele pe care le știți și efectiv pe zona de execuție undeva la 40, poate chiar peste 40% din ce știu de la de la colegii mei. De ce remarc acest lucru? Pentru că în această primăvară au crescut foarte mult față de ce s-a întâmplat în trecut. Asta nu înseamnă că termenul de primăvara anului viitor, pentru că despre acest termen vorbim pe acel lot, nu trebuie să fie respectat”, a precizat ministrul propus la Transporturi.
„Eu am spus lucrurile bune, pe care, așa cum v-ați obișnuit, nu le ocolesc. Nu le ocolesc nici pe cele, când cei care trebuie să implementeze anumite proiecte, nu le fac. Remarc partea pozitivă, faptul că a crescut acest ritm în ultimele luni și trebuie să remarc, asta nu înseamnă că nu mai au de recuperat în perioada următoare să ajungă la ritmul asumat, dar componenta bună este că a crescut acest ritm”, a conchis Grindeanu, ca răspuns la o întrebare privind întârzierile.
La audieri, Sorin Grindeanu a spus că „se va bate” ca bugetul Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii să crească de la an la an, subliniind că este necesar să se menţină ridicat ritmul de atragere a fondurilor europene.
„Mi-aş dori ca viitorul Cabinet să menţină ritmul ridicat de atragere a fondurilor europene, pentru că este o cheie importantă şi o componentă importantă, şi îmi doresc – şi mă voi bate pentru acest lucru – ca bugetul Ministerului Transporturilor să crească de la an la an în ritmul în care a crescut cel puţin din 2021 până în 2023, pentru că pentru a implementa toate acele proiecte este nevoie de finanţare, iar transporturile trebuie să rămână prioritate pentru orice guvern pe care-l va avea România în anii viitori”, a susţinut Sorin Grindeanu, citat de Agrepres.
El a amintit că bugetul MTI era în jur de 14 miliarde de lei, la finalul anului 2021, iar propunerea pentru 2023, aprobată ulterior în Parlament, a fost de 23 – 24 miliarde de lei, urmând ca la rectificările ce vor veni pe parcursul acestui an „să ne ducem la 27 – 28 de miliarde, ceea ce înseamnă o dublare a acestor fonduri”, potrivit sursei citate.
Propunerile lui Marcel Ciolacu
Klaus Iohannis l-a desemnat, marți, pe Marcel Ciolacu, președintele Partidului Social Democrat, în poziția de candidat pentru funcția de premier, la finalul consultărilor derulate la Palatul Cotroceni, după ce Nicolae Ciucă a demisionat de la conducerea Guvernului.
Liderul social democrat a fost desemnat astfel, conform procedurii constituționale, să propună un nou Executiv, Guvernul Ciolacu, care să fie votat în Parlament.
Guvernul Ciolacu va avea 18 ministere, iar candidații propuși de Marcel Ciolacu sunt:
- Ministerul Transporturilor – Sorin Grindeanu
- Ministerul Fondurilor Europene – Adrian Câciu
- Ministerul Agriculturii – Florin Barbu
- Ministerul Economiei şi Turismului – Radu Oprea
- Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr
- Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse- Gabriela Firea
- Ministerul Digitalizării – Bogdan Ivan
- Ministerul Muncii – Marius Budăi
- Ministerul Sănătăţii – Alexandru Rafila
- Ministrul Culturii – Raluca Turcan
- Ministerul Energiei – Sebastian Burduja
- Ministerul Justiţiei – Alina Gorghiu
- Ministerul Educaţiei – Ligia Deca
- Ministerul de Externe – Luminiţa Odobescu
- Ministerul de Finanţe – Marcel Boloş
- Ministerul de Interne şi vicepremier – Cătălin Predoiu
- Ministerul Mediului – Mircea Fechet
- Ministerul Dezvoltării – Adrian Veştea
Prioritățile programului de guvernare
Premierul desemnat Marcel Ciolacu a expus, marți seara, prioritățile viitorului Guvern, între care creșterea veniturilor populației și un sistem de sănătate eficient.
„La finalul acestui mandat, orice angajat trebuie să câștige mininum 500 de euro lunar, iar salariul mediu net să ajungă la 1.000 de euro”, a spus Marcel Ciolacu.
Premierul desemnat a subliniat importanța aducerii în țară a miliardelor din PNRR, la pachet cu reformele.
„Toți miniștrii nu vor fi membri ai PNL sau ai PSD, ci ai României. Tăiem privilegii nemeritate pentru ca toți să aibă șanse egale”, a mai spus liderul PSD.
Uniunea condusă de Kelemen Hunor a rămas în afara Palatului Victoria, după ce PNL nu a fost de acord ca udemeriștii, care au renunțat la Dezvoltare, ca să preia ministerele Mediului și Energiei.
„Lucrurile se opresc, fiindcă nu am reușit să ajungem la un consens a declarat marți” seară liderul maghiar. Conform lui Hunor, UDMR nu a primit nimic din ceea de a cerut în negocieri.
Desemnarea lui Marcel Ciolacu vine după ce Nicolae Ciucă și-a dat demisia luni, 12 iunie.
Marți, conducerea Senatului l-a votat pe Nicolae Ciucă în funcția de președinte al forului legislativ.
El fusese numit premier după ultimele consultări, din 22 noiembrie 2021, de la Palatul Cotroceni, după căderea Cabinetului Cîțu.