VIDEO | Reforma pensiilor, o prioritate a lui Marius Budăi, avizat pentru a doua oară la Ministerul Muncii. Cât va fi salariul minim peste doi ani

Marius Budăi, ministrul propus de Marcel Ciolacu pentru un nou portofoliu la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, a detaliat, miercuri, la audierile din comisiile de specialitate reunite și după ce a primit aviz favorabil, care sunt prioritățile noului său mandat, dacă Guvernul Ciolacu va fi votat în Parlament.

Actualul ministru interimar al Muncii a explicat, răspunzând la întrebările presei la ieșirea de la audieri, amendamentele depuse la Parlament privind reforma pensiilor. Marius Budăi a primit 38 de voturi pentru şi 13 împotrivă.

Cum se schimbă sistemul de pensionare

„În primul și în primul rând, va crește vârsta de pensionare. În al doilea rând va crește perioada la care se va raporta calculul, deci nu se va mai face acel calcul – ultimele șase luni, ultima lună sau ultimele 12 luni. – treptat vom ajunge ca să ne raportăm la veniturile din întreaga perioadă, asta înseamnă anuirea contributivității, și în al treilea rând a crescut și va crește treptat perioada petrecută în acea activitate”, a declarat Marius Budăi.

Actualul ministru interimar al Muncii s-a referit și la categoriile speciale de pensionari, precum magistrații.

„Dacă vorbim de magistrați nu se vor mai permite perioade asimilate și așa cum era proiectul inițial, se va începe de la 20 de ani strict în magistratură, urmând ca în următorii ani, în următorii 5 ani, an de an să crească această perioadă până la 25 de ani. Dacă vorbim de restul categorii, lor erau categorii care aveau mandat fie de 4 ani, fie de cel puțin 14 ani. Toate acestea au crescut, s-au aliniat toate la 25 de ani. Deci acestea sunt lucruri care îndreaptă foarte mult sistemul către sistemul contributiv și ajungem să avem și vârsta de pensionare crescută similar la 65 de ani, dar și raportarea la întreaga perioadă a veniturilor”, a spus Marius Budăi.

Întrebat când va deveni definitivă trecerea la vârsta de 65 de ani, ministrul propus a spus că este necesară o perioadă de tranziție.

„Eu știu, eu vorbesc de lucruri concrete, nu vorbesc de surse și vă spun că [cei de la Comisia Europeană – n.r. ] au acceptat acest aspect, pentru că toată această perioadă tranzitorie înseamnă practic și respectare a protecției de asupra unor decizii ale Curții Constituționale, dar înseamnă și o respectare a independenței sistemelor și mai ales o posibilitate de a lăsa perioada de tranziție astfel încât să nu existe bulversări mari, fie în sistemul de apărare, ordine publică și siguranța națională sau în justiție sau oricare sistem până la urmă”, a afirmat actualul ministru interimar al Muncii

În ceea ce priveste supraimpozitarea, „impozitarea diferită”, Marius Budai a spus că aceasta începe de la salariul mediu brut pe economie, cu precizarea că nu este afectată și nu va fi afectată partea de contributivitate.

Conform raportului recent al Băncii Mondiale, modificările ar duce la scăderea cheltuielor cu sistemul de pensii, reducerea mergând foarte mult către sistemul contributiv.

Marius Budăi a fost întrebat de jurnaliști și dacă s-a discutat cu mediu de afacere despre creșterea salariului minim în următorii doi ani, așa cum apare în programul de guvernare, care va ajunge la 500 de euro net.

„După cum bine știți și această creștere care practic a fost acum la 3.000 lei – care a fost până la urmă cea mai mare creștere din ultimii ani a salariului minim, de la 2.550 lei la 3.000 lei – bineînțeles, coaliția acceptând și înțelegând că trebuie să să participăm și noi cu la această creștere și sunt acei 200 lei netaxați, dar aici sunt două aspecte și la la numărul explicat și în cadrul comisiei avem două puncte de vedere care trebuie luate în calcul”, a spus Marius Budăi.

„Primul, așa cum bine spuneți dvs. discuțiile cu mediul de afaceri și cu sindicatele, pentru că nu doar mediul de afaceri trebuie să discutăm cu partenerii sociali – nu poți să discuți cu patronatele și să excluzi sindicatele sau să discuți doar cu sindicatele. Opinia sindicatelor este opinia oamenilor și cred că este foarte important. Dar avem două aspecte, odată cu momentul – și o spun tot timpul când am avut onoarea să fiu ministru – ne-am schimbat o chestiune extrem de importantă în cadrul politica de la Ministerul Muncii și anume raportarea la salariul mediu european, și anume poziția Ministerului Muncii, poziția României față de implementare a acestei directive. Odată cu această aplicare și cu această schimbare de opinie din partea Ministerului Muncii, directiva ulterior a fost și aprobată și noi avem deja grup de lucru la Ministerul Muncii să implementăm această directivă, directivă care clar converge spre –  unul din elementele importante –  50% din salariul mediu brut pe țară”, a precizat Marius Budăi.

Jaloanele PNRR

Marius Budăi a anunţat că programul de guvernare updatat vine cu cinci priorităţi, care vor fi îndeplinite prin 15 obiective principale de guvernare. „Priorităţile sunt reforma sistemului de pensii şi reforma sistemului de salarizare”, a spus ministrul, la audieri.

Ministrul Muncii a anunţat că se înregistrează un plus de 220.000 de noi locuri de muncă care au fost create şi puse la dispoziţia cetăţenilor. O altă prioritate o reprezintă persoanele cu dizabilităţi, a spus acesta. „Dezinstituţionalizarea acestor persoane prin restructurarea centrelor cu capacitate foarte mare şi asigurarea unei incluziuni treptate a acestor persoane către societate”, a spus Marius Budai, citat de News.ro

Ministrul a prezentat cele 15 obiective principale de guvernare: politici corecte şi eficiente vizând pensiile, modernizarea sistemului de salarizare din sistemul public, modernizarea asistenţei sociale, politici active de stimulare şi ocupare, digitalizarea serviciilor publice, reducerea deficitului forţei de muncă, creşterea ratei de participare a femeilor pe piaţa muncii, creşterea ratei de participare la formare profesională, pentru un loc de muncă decent, dezvoltarea de servicii sociale pentru persoane vârstnice, pentru persoanele fără adăpost, precum și dezvoltarea unui sistem naţional de management privind dizabilitatea şi consolidarea serviciilor de servicii publice pentru persoane cu dizabilităţi.

La audieri, Marius Budăi a spus că nu există din partea Ministerului Muncii niciun jalon ratat în implementarea PNRR.

„Dacă vorbim de Legea salarizării şi de termene din PNRR scrise tot de dumneavoastră (USR – n. r.), după ce că aţi scris un PNRR extrem de prost, dar extrem de prost, pentru care vă critică nu doar oamenii politici, vă critică partenerii sociali, vă critică şi ONG-urile că nu le-aţi chemat la dezbatere, nici măcar nu aţi înţeles termenele scrise acolo. Nu există din partea Ministerului Muncii niciun jalon ratat. Niciun jalon ratat. Şi în cererea de plată nr. 1 şi în cererea de plată nr. 2, Ministerul Muncii a avut jaloane de îndeplinit, nu există niciun termen ratat. Cererea de plată nr. 3 încă nu este depusă. Să pui într-un PNRR scris extrem de prost, şi-mi asum ce spun, trei reforme atât de importante una după alta la trei luni de zile şi să vrei să ai şi dezbatere cu partenerii sociali înseamnă să n-ai nicio noţiune cu privire la ce înseamnă implementarea legislaţiei în România. Deci, repet, ca să ţinem foarte bine minte: nu există nicio restanţă din partea Ministerului Muncii în implementarea PNRR”, a spus Marius Budăi, ca răspuns la unele întrebări venite de la parlamentari USR.

Propunerile lui Marcel Ciolacu

Klaus Iohannis l-a desemnat, marți, pe Marcel Ciolacu, președintele Partidului Social Democrat, în poziția de candidat pentru funcția de premier, la finalul consultărilor derulate la Palatul Cotroceni, după ce Nicolae Ciucă a demisionat de la conducerea Guvernului.

Liderul social democrat a fost desemnat astfel, conform procedurii constituționale, să propună un nou Executiv, Guvernul Ciolacu, care să fie votat în Parlament.

Guvernul Ciolacu va avea 18 ministere, iar candidații propuși de Marcel Ciolacu și care au primit marți pe linie avize favorabile sunt:

• Ministerul Transporturilor – Sorin Grindeanu
• Ministerul Fondurilor Europene – Adrian Câciu
• Ministerul Agriculturii – Florin Barbu
• Ministerul Economiei şi Turismului – Radu Oprea
• Ministerul Apărării – Angel Tîlvăr
• Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse- Gabriela Firea
• Ministerul Digitalizării – Bogdan Ivan
• Ministerul Muncii – Marius Budăi
• Ministerul Sănătăţii – Alexandru Rafila
• Ministrul Culturii – Raluca Turcan
• Ministerul Energiei – Sebastian Burduja
• Ministerul Justiţiei – Alina Gorghiu
• Ministerul Educaţiei – Ligia Deca
• Ministerul de Externe – Luminiţa Odobescu
• Ministerul de Finanţe – Marcel Boloş
• Ministerul de Interne şi vicepremier – Cătălin Predoiu
• Ministerul Mediului – Mircea Fechet
• Ministerul Dezvoltării – Adrian Veştea

Prioritățile programului de guvernare

Premierul desemnat Marcel Ciolacu a expus, marți seara, prioritățile viitorului Guvern, între care creșterea veniturilor populației și un sistem de sănătate eficient.

„La finalul acestui mandat, orice angajat trebuie să câștige mininum 500 de euro lunar, iar salariul mediu net să ajungă la 1.000 de euro”, a spus Marcel Ciolacu.

Premierul desemnat a subliniat importanța aducerii în țară a miliardelor din PNRR, la pachet cu reformele.

„Toți miniștrii nu vor fi membri ai PNL sau ai PSD, ci ai României. Tăiem privilegii nemeritate pentru ca toți să aibă șanse egale”, a mai spus liderul PSD.

Uniunea condusă de Kelemen Hunor a rămas în afara Palatului Victoria, după ce PNL nu a fost de acord ca udemeriștii, care au renunțat la Dezvoltare, ca să preia ministerele Mediului și Energiei.

„Lucrurile se opresc, fiincă nu am reușit să ajungem la un consens a declarat marți” seară liderul maghiar. Conform lui  Hunor, UDMR nu a primit nimic din ceea de a cerut în negocieri.

Desemnarea lui Marcel Ciolacu vine după ce Nicolae Ciucă și-a dat demisia luni, 12 iunie.

Marți, conducerea Senatului l-a votat pe Nicolae Ciucă în funcția de președinte al forului legislativ.

El fusese numit premier după ultimele consultări, din 22 noiembrie 2021, de la Palatul Cotroceni, după căderea Cabinetului Cîțu.