Guvernul a adoptat, joi, proiectul de lege care va permite instalarea de centrale eoliene offshore în Marea Neagră. Măsura este jalon în PNRR, prin Componenta de energie C6, Reforma pieței de energie electrică prin înlocuirea cărbunelui. Proiectul va intra în Parlament în februarie și va fi dezbătut în procedură de urgență, conform anunțului făcut de ministrul Energiei.
Prin promovarea proiectului de Lege privind energia eoliană offshore, România își va menține și consolida poziția de producător important de energie în regiune și va avea un rol activ și însemnat în tranziția spre energie curată la nivelul Uniunii Europene.
În deschiderea ședinței de guvern, premierul Ciolacu a transmis că acestă lege oferă cadrul de a folosi potențialul pentru a produce energie verde.
Ne va ajuta să folosim, pe lângă gazul din Marea Neagră, o altă resursă majoră a țării în zona litoralului, respectiv vântul. Avem un potențial uriaș, există investiții de miliarde de euro pregătite, care așteptau acest nou cadru legislativ. Acum putem folosi acest potențial pentru a produce energie verde și ieftin în folosul românilor.
Potențialul estimativ de exploatare este confirmat de un raport al Băncii Mondială care arată că ar putea fi 76GW în Marea Neagră putere instalată, din care 20 de GW pe platforme fixe.
Aceste platforme fixe beneficiază de costuri cam cu 30% mai mici decât platformele plutitoare pentru centrale eoliene, Marea Neagră având această caracteristică, o adâncime destul de redusă pentru o distanță are față de țărm și evităm astfel problemele legate de afectarea turismului, așa cum s-a întâmplat în alte state, inclusiv în Europa, a precizat ministrul Energiei.
Este de așteptat ca prin investițiile în 3 GW de energie eoliană offshore să se creeze un total de 22.000 de noi locuri de muncă pentru angajați cu normă întreagă (20.000 în faza de CAPEX și 1.800 în cea de operare și întreținere).
Dintre acestea, 15.500 noi locuri de muncă ar putea fi create în mod direct la nivel național, presupunând că România ar atrage investitori în producția de componente pentru turbine eoliene, în construcția, instalarea și, respectiv, întreținerea infrastructurii parcurilor eoliene offshore.
Ministrul Energiei Sebastian Burduja a anunțat că România este prima țară de la Marea Neagră care face un astfel de demers, care a dat și un termen estimativ pentru producție.
Ar trebui să avem în anul 2032 primul megawatt de energie eoliană din Marea Neagră în sistemul energetic național.
Prin această lege, Ministerul Energiei, în calitate de autoritate concedentă a perimetrelor eoliene offshore, dobândește următoarele atribuții:
– efectuează studii de specialitate în baza cărora stabilește perimetrele offshore care pot fi oferite spre concesionare și identifică informațiile tehnice de bază aferente perimetrelor respective, care sunt puse la dispoziția operatorilor economici interesați să participe la procedura competitivă de atribuire;
– stabilește perimetrele offshore care pot fi concesionate în vederea explorării, construirii și exploatării de centrale electrice eoliene offshore cu respectarea zonelor interzise;
– organizează proceduri competitive de atribuire pentru încheierea contractelor de concesiune și, când este cazul, a schemei de ajutor de stat;
– încheie contractul de concesiune;
– primeşte şi gestionează datele şi informaţiile privind resursele eoliene offshore comunicate de concesionari, asigurând stocarea, sistematizarea şi valorificarea acestora, după caz;
– emite ordine și instrucțiuni cu caracter obligatoriu, pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei legi;
– elaborează modelul contractului-cadru de concesiune, care include drepturile și obligațiile părților;
– elaborează schema de ajutor de stat prevăzută de art. 8 alin. (2).
Prin această lege se creează inclusiv cadrul legal pentru acordarea unui ajutor de stat sub forma unei scheme de sprijin pentru construirea sau exploatarea centralelor electrice eoliene offshore, sub forma contractelor pentru diferență, către concesionarii perimetrelor eoliene offshore, cu condiția punerii acestora în funcțiune într-o perioadă de maximum 8 ani de la data încheierii contractului de concesiune.
CITEȘTE ȘI: