Viviane Reding: Încercarea de desființare a Curții Constituționale este o amenințare sistemică la adresa statului de drept

„Am avut în ultimii ani unele probleme de rezolvat și a trebuit să o facem ad-hoc. A trebuit să avem imaginație, pentru că tratatele nu prevăd măsuri (pentru încălcarea statului de drept – n.r.), cu excepția articolului 7, care este opțiunea nucleară”, a explicat Reding necesitatea unui nou cadru pentru protejarea statului de drept.

Rugată să dea exemple privind „amenințarea sistemică” la adresa statului de drept, Viviane Reding a vorbit despre România și Ungaria.

„Încercarea de a desființa o Curte Constituțională, pentru că acea Curte Constituțională a criticat destul de des legile Guvernului. Ăsta fost cazul României. Sau amenințarea independenței justiției, a judecătorilor, cum a fost cazul în Ungaria”, a răspuns Reding, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele CE, Jose Manuel Barroso, și comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

În urmă cu un an, Parlamentul Ungariei a adoptat proiectul de modificare a Constituției care limita competențele Curții Constituționale, în pofida criticilor formulate atât de președintele CE, Jose Manuel Barroso, cât și de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.

Comisia Europeană a adoptat un cadru nou pentru abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în cele 28 de state membre ale UE. Inițiativa are la bază două dezbateri de orientare privind statul de drept organizate de colegiul comisarilor la 28 august 2013 și la 25 februarie 2014, în cadrul cărora s-a ajuns la concluzia că este necesar să se conceapă un instrument pentru a se face față, la nivelul UE, amenințărilor sistemice la adresa statului de drept.

Noul cadru privind statul de drept va completa procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor – atunci când a fost încălcată legislația UE – și așa-numita „procedură de la articolul 7” din Tratatul de la Lisabona, care, fiind cea mai strictă sancțiune, permite suspendarea drepturilor de vot în cazul unei „încălcări grave și persistente” a valorilor UE de către un stat membru, se arată într-un comunicat al CE.

Noul cadru instituie un instrument de „avertizare timpurie” care permite Comisiei să inițieze un dialog cu statul membru în cauză pentru a preveni escaladarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept. Dacă nu se găsește nicio soluție bazată pe noul cadru al UE privind statul de drept, în ultimă instanță se va aplica întotdeauna articolul 7 pentru soluționarea unei crize și pentru asigurarea conformității cu valorile Uniunii Europene. Noul cadru nu conferă și nici nu prevede competențe noi pentru Comisie, dar conferă transparență modului în care Comisia își exercită rolul în temeiul tratatelor.

Obiectivul cadrului este de a permite Comisiei să identifice o soluție împreună cu statul membru vizat, pentru a preveni apariția unei amenințări sistemice la adresa statului de drept de natură să devină un „risc clar de încălcare gravă” ce ar putea declanșa aplicarea articolului 7 din Tratatul UE. În cazul în care există indicii clare ale unei amenințări sistemice la adresa statului de drept dintr-un stat membru, Comisia poate lansa o „procedură prealabilă procedurii prevăzute la articolul 7”, inițiind un dialog cu statul membru respectiv.

Acest procesul are trei etape. În prima etapă, Comisia Europeană va colecta și va examina toate informațiile relevante și va stabili dacă există indicii clare ale unei amenințări sistemice la adresa statului de drept. În cazul în care, în urma acestei evaluări, consideră că există în mod real o situație de amenințare sistemică la adresa statului de drept, Comisia va iniția un dialog cu statul membru vizat prin trimiterea „avizului său privind statul de drept”, care va constitui un avertisment pentru statul membru, și justificarea motivelor sale de îngrijorare.

În a doua etapă, cu excepția cazului în care chestiunea a fost deja soluționată în mod satisfăcător, Comisia va emite o „recomandare privind statul de drept” adresată statului membru. CE va recomanda statului membru ca, într-un termen stabilit, să rezolve problemele identificate și să o informeze cu privire la măsurile luate în acest scop.

În cea de-a treia etapă, Comisia va monitoriza măsurile adoptate de statul membru ca urmare a recomandării. Dacă nu se ia nicio măsură satisfăcătoare în termenul stabilit, Comisia poate recurge la unul dintre mecanismele prevăzute la articolul 7 din Tratatul UE.
„Întregul proces se bazează pe un dialog continuu între Comisie și statul membru vizat. Comisia va informa Parlamentul European și Consiliul cu regularitate și în detaliu”, se arată în comunicatul CE.

Potrivit comunicatului, din 2009, Comisia Europeană „s-a confruntat în mai multe ocazii, în unele state membre, cu situații de criză care au evidențiat probleme specifice legate de statul de drept”.

Cătălina Mihai, [email protected]