„Am primit de la Agenția Națională de Integritate (ANI) o scrisoare care m-a șocat. Puțini își mai amintesc de linșajul mediatic și instituțional ( din păcate, nu singurul în cariera mea politică) cu care m-am confruntat la jumătatea lunii februarie 2015. Președintele de atunci și de acum al României, Ministerul Public (prin Parchetul General și DIICOT), Curtea de Conturi a României, Agenția Națională de Integritate, conducerea «noului» PNL, unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și, cu prisosință, televiziunile și agențiile de presă, au contribuit la această agresiune împotriva mea în care ilegalitățile și complicitățile s-au împletit cu defăimările și minciunile gogonate”, a scris, miercuri, pe Facebook, purtătorul de cuvânt al ALDE.
Politicianul reclamă că scrisoarea de la ANI are un „ton incriminator” și ignoră prezumția de nevinovăție. Vosganian susține că cererile DIICOT pentru începerea cercetării penale în cazul său sunt „de natură politică”.
„Nu aș fi evocat această perioadă extrem de neplăcută pentru mine și pe care nepăsarea, calomniile ori reaua credință mi-au făcut-o și mai greu de îndurat, dacă nu aș fi primit ieri o scrisoare recomandată din partea ANI, în care am regăsit dovada tonului incriminator și ignorarea oricărei prezumții de nevinovăție tipice acelor vremuri. În data de 12 februarie 2015, Senatul a respins o solicitare netemeinică și ilegală a DIICOT de demarare a cercetării penale în ce mă privește. Motivele insistenței Ministerului Public, care mai făcuse o astfel de tentativă în septembrie 2013, respinsă și atunci în cvasiunanimitate de Senat, sunt, în contextul situației de atunci, de natură politică. Văzând că, prin votul cu o largă majoritate ale senatorilor, le scap printre degete, instituțiile de forță au intrat în panică. A urmat un potop de declarații,pe rând indignate și amenințătoare la adresa mea și a Senatului”, arată Vosganian în mesajul său.
Varujan Vosganian mai transmite că după respingerea votului în Senat asupra cererii de încuviințare a urmăririi penale, Curtea de Conturi și ANI „printr-o coincidență bizară și stranie complicitate” au început să verifice veniturile sale.
„Dar nu declarațiile politice sunt lucrul cel mai grav, ci reacția unor instituții ale statului. Nu a trecut nici măcar o zi după votul din Senat că, printr-o coincidență bizară și stranie complicitate, atât Curtea de Conturi cât și ANI au descoperit că sunt un infractor, cu încuviințarea unor finanțări ilegale și deținător al unor averi dobândite fraudulos, peste noapte. Cum după aceea nu am primit nicio înștiințare oficială, am crezut că au fost doar zvonuri de presă. Mi-am dat, însă, seama că n-a fost deloc așa”, potrivit postării de pe Facebook.
Totodată, Vosganian notează că o scrisoare primită marți de la ANI arată, prin modul în care a fost formulată, că instituția s-a antepronunțat asupra vinovăției sale.
„Scrisoarea pe care am primit-o ieri de la ANI este o mărturie tulburătoare a acestei agresiuni de neimaginat într-un stat democratic. Aflu din această scrisoare că în data de 16 februarie 2015, deci imediat după votul din Senat, citez: «Agenția Națională de Integritate s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că Varujan Vosganian a acumulat împreună cu familia o avere ce depășește veniturile realizate». Formularea, în sine, este revoltătoare. ANI nu procedează la o evaluare a declarațiilor mele, nu, pur și simplu, ANI mă declară vinovat de dobândirea unei averi în mod fraudulos! Adică se antepronunță, ignorând cea mai elementară prezumție de nevinovăție. De ce a pornit ANI această anchetă, dacă nu la ordin? În perioada cercetată nu achiziționasem nici măcar un aragaz, îmi depusesem declarațiile timp și viața mea era cu totul lipsită de ceea ce se numește ostentație și lux”, conform sursei citate.
Potrivit deputatului ALDE, în urma verificării averilor sale declarate și cele realizate, Agenția Națională de Integritate a clasat dosarul său după cinci ani.
„Aflu din scrisoare că, în perioada care a urmat, ANI a purces la o goană de-a dreptul halucinantă pe urmele așa-ziselor mele averi dobândite fraudulos. Ministerului Economiei i s-au solicitat informații despre eventuale venituri din consilii de administrație sau alte venituri extra-salariale, au mai fost solicitate: Oficiul Național al Registrului Comerțului, cu privire la venituri pe care le-aș avea din participații la societăți comerciale, Administrația Fiscală sector 2, cu privire la impozitele reținute ori plătite, Primăria sector 2, cu privire la starea mea locativă, Biroul de Credit, cu privire la credite și debite, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculări a Vehiculelor cu privire la imaginarul meu parc auto, Bursa de Valori București, cu privire la eventualele dețineri de acțiuni cotate, Depozitarul Central, cu privire la deținerile de acțiuni necotate, toate băncile la care eram titular de cont ca persoană fizică sau semnatar al unor instituții pe care le conduceam ( Banca Transilvania, BRD, BCR, Alpha Bank). Concluzia, pe care am primit-o, acum, după cinci ani: între veniturile realizate și cele declarate nu există diferențe. Dosarul se clasează”, potrivit mesajului publicat de Varujan Vosganian.
Acesta a scris că nu i s-a cerut un punct de vedere în dosar, dar că între timp ANI „a intrat pe un făgaș de legalitate”.
„Poate doriți să știți și care au fost declarațiile mele, ca persoană cercetată. Scrisoarea lămurește și acest aspect, citez: «persoanei evaluate nu i s-a solicitat un punct de vedere». Scrisoarea pe care am primit-o ieri dovedește, prin conținutul ei, că, între timp, ANI a intrat pe un făgaș de legalitate. Întrebarea, însă, privind ce s-a întâmplat cu noi în ultimii cincisprezece ani, din perspectiva respectării drepturilor omului, rămâne valabilă, iar speța de față este una dintre mărturiile de o întristătoare elocvență”, conchide mesajul lui Vosganian.
Pe 12 februarie 2015, Senatul a respins solicitarea Parchetului General de încuviințare a începerii urmăririi penale împotriva lui Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008. Acesta era acuzat de infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la delapidare în dosarul Romgaz – Interagro.
Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, și în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniștri, au aprobat, semnat și susținut în Guvern un număr de șase ordine, respectiv trei memorandumuri. Cei doi foști miniștri au avut drept scop sprijinirea intereselor financiare ale grupului infracțional constituit de către omul de afaceri Ioan Niculae și au utilizat SNGN Romgaz SA, unitate națională de interes strategic, în interesul privat al firmei lui Niculai, Interagro SA, rezultă din referatul procurorilor.
Astfel, susțin anchetatorii, au fost acordate discount-uri comerciale substanțiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de SNGN Romgaz SA, precum și gaze naturale exclusiv din producția internă, fără a fi respectate dispozițiilor legale și în condițiile în care firma omului de afaceri Ioan Niculae înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.