Zgonea: Afirmațiile lui Reding nu reprezintă o critică la adresa României

Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat, luni, că în România nu au fost și nu există derapaje de la statul de drept, iar afirmațiile comisarului pe justiție Viviane Reding nu reprezintă o critică la adresa țării noastre și că aceasta nu a făcut niciun comentariu negativ.

„Textul nu este o critică la adresa României și nu este un atac. Este vorba de o discuție pe care domnia sa (Viviane Reding – n.r.) a avut-o cu privire la instrumentele pe care CE le are și cu privire la acea opțiune nucleară în cazul în care în anumite state există derapaje de la statul de drept. În România nu au fost și nu există derapaje de la statul de drept”, a precizat Zgonea întrebat în legătură cu afirmațiile făcute de Viviane Reding.

El a spus că, în această perioadă importantă pentru România, în perspectiva alegerilor europene, nu trebuie să se încerce să se inducă în opinia publică teme false.

CONTROVERSĂ Toni Neacșu, după ce Gândul a dezvăluit că judecătoarea Raluca Moroșanu a oprit percheziția informatică a DNA în dosarul Coldea 2: „O justiție ca un reality show. Așa se întâmplă când te bagi în troacă”

18:08

FLASH NEWS Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, vrea să grațieze peste 20.000 de deținuți într-un gest de „umanism și milă”

17:51

„Vă rog ca în această perioadă importantă pentru România, în persectiva alegerilor europene, să nu încercăm să aducem în opinia publică românească teme false, care ne pot slăbi ca stat european în momentul în care se discută de viitorul ciclu financiar 2014-2020 și încercăm să negociem cu toate instituțiile puternice o nouă funcție de comisar european puternică pentru România”, a spus Zgonea.

Zgonea a mai spus că Reding nu a spus nimic de România și nici nu a făcut comentarii negative la adresa țării noastre.

Comisarul pentru Justiție, Viviane Reding, a declarat, luni, că CE are nevoie de noi mecanisme de apărare a statului de drept, după ce în ultimii ani au apărut diverse probleme în acest sens, precum criza constituțională din România, din 2012, sau chestiunea romilor din Franța, în 2010.

Oficialul european a precizat că, pe lângă criza economică și financiară, UE s-a confruntat, în mai multe situații, cu o criză „a statului de drept”, una dintre ele fiind cea din România, din vara anului 2012.

„Puțini acordă atenție statului de drept în vremuri normale, când totul funcționează bine. Testul privind statul de drept vine întotdeauna în vremuri de criză. De aceea este, probabil, de înțeles că în paralel cu criza economică și financiară pe care a trăit-o UE și statele membre începând cu 2009, ne-am confruntat în mai multe ocazii cu o adevărată criză «a statului de drept»”, a declarat Reding.

În opinia sa, nu a fost vorba de „incidente mărunte și izolate sau nereguli, așa cum se întâmplă, din când în când, în statele noastre membre sau în întreaga lume, ci chestiuni care imediat au căpătat o dimensiune sistemică și au dezvăluit problemele sistemice ale statului de drept”.

Viviane Reding a dat trei exemple de astfel de incidente: „criza romilor din Franța, din vara lui 2010, când drepturile oamenilor aparținând unei importante minorități au fost puse în pericol, criza ungară de la sfârșitul lui 2011, când am fost îngrijorați în special de independența justiției, și criza statului de drept din România, din vara lui 2012, când nerespectarea unor decizii ale Curții Constituționale a amenințat să submineze statul de drept”.

„În toate aceste cazuri, avocați și judecători, organizații non-guvernamentale, miniștri de Externe, organizații internaționale, dar și Parlamentul European s-au îndreptat spre Comisia Europeană, așteptând de la noi o cale de ieșire din criză”, a mai spus comisarul pentru Justiție.

În cazul României, „intervenția Comisiei a ajutat la restabilirea autorității Curții Constituționale și a pus capăt conflictului constituțional”, a punctat oficialul european.

Potrivit lui Reding, situațiile citate au dovedit „forța” instituțiilor europene, dar și o serie de „deficiențe în ceea ce privește instrumentele disponibile pentru remedierea unei crize reale a statului de drept”, motiv pentru care trebuie trase lecții din aceste experiențe.