Zgonea invită președintele Parlamentului ungar la București

Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a declarat că a transmis în întâlnirea cu ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, invitația către președintele Parlamentului de la Budapesta, Laszlo Kover, de a veni în vizită la București, în condițiile în care acesta vine des în Transilvania.

„Diplomația parlamentară în acest moment suferă, este blocată de aproape un an și jumătate. Dumneavoastră, ca jurnaliști, ați observat că președintele Parlamentului ungar vine mai des în Transilvania să se întâlnească cu comunitățile maghiare decât să vină la Parlamentul României și să aibă o întâlnire cu omologii domniei sale, cu mine sau cu domnul Antonescu, să avem o dezbatere în interiorul Parlamentului”, a afirmat Zgonea, după întrevederea cu ministrul Martonyi.

El a arătat că o vizită a lui Kover în Parlamentul României „ar putea depresiona” anumite declarații pe care acesta le-a făcut în trecut și care „au lăsat o groapă între cele două parlamente”.

CRĂCIUN Tradițiile de Crăciun care au rădăcini în religiile antice și cultele PĂGÂNE: De la brazi și Moș Crăciun la curcanul gătit

23:59

ACTUALITATE Fructul bogat în antioxidanți care stimulează organismul. Are proprietăți antiinflamatoare și antiseptice

22:56

„Vă reamintesc că Parlamentul național din România are un grup politic parlamentar care reprezintă comunitatea maghiară. Pentru noi, este important ca dezbaterile să fie făcute în cadrul Parlamentului, iar pozițiile să fie comune, în interesul României și în interesul nostru ca membru al UE. Am reamintit că și Ungaria este un partener important european și suntem membri ai UE și trebuie să avem poziții comune”, a afirmat Zgonea.

El i-a semnalat lui Martonyi și faptul că „anumite retorici ale unor anumiți reprezentanți ai Guvernului maghiar în România au depășit uzanțele diplomatice”.

Președintele Camerei a mai arătat că i-a cerut lui Martonyi să relanseze dialogului bilateral la nivelul comisiei economice și comisiei pentru minorități, prevăzute de cadrul parteneriatului strategic dintre cele două țări.

„Cred că aceste trei elemente sunt importante pentru întărirea relațiilor dintre cele două state, pentru a depăși această minicriză pe care o avem la nivel declarativ între statele noastre și care nu este productivă, având în vedere că foarte multe chestiuni sunt importante pentru a ne armoniza pozițiile”, a afirmat Zgonea.

Ministrul ungar de Externe se va întâlni marți, la solicitarea sa, și cu președintele Senatului, Crin Antonescu, Zgonea arătând că faptul că Martonyi a cerut aceste întâlniri arată deschiderea oficialului de la Budapesta pentru rezolvarea problemelor din ultima perioadă.

„Vizita sa este tocmai pentru a tempera anumite excese ale unor colegi din statul vecin și cred că este o vizită pe care eu o încadrez într-un moment important, delicat, al relațiilor dintre cele două state, ca pe un semn pozitiv, de prietenie și de relansare a relațiilor dintre cele două state”, a mai afirmat Zgonea.

Președintele Camerei Deputaților a mai spus că el nu consideră provocatoare declarația de luni seara a ministrului de Externe al Ungariei, Janos Martonyi, că nu l-ar deranja dacă cineva ar arbora steagul secuiesc la MAE român. „Este normal, domnia sa este reprezentantul statului maghiar și poate să facă această declarație, nu o văd ca pe o declarație provocatoare, pur și simplu ca pe o declarație politică a unui ministru al afacerilor externe”, a afirmat Zgonea la finalul întrevederii cu Martonyi.

Valeriu Zgonea a arătat că i-a transmis oficialului ungar că România are o legislație privind arborarea steagurilor pe instituțiile publice și aceasta trebuie respectată, iar reacția acestuia a fost una diplomatică, promițând că trebuie găsite comune pentru reducerea nivelului retoricii pe acest subiect de ambele părți.

„Fiecare primar și președinte al CJ depune jurământul pe Constituția României și acolo sunt scrise foarte clar, prin legile organice și ordinare, care sunt atribuțiile și obligațiile fiecărui ales local în România, indiferent de poziția pe care o are. Și poziționarea steagurilor trebuie să fie făcută în concordanță cu legislația română pentru că ne aflăm în România, într-un stat european, cu aceleași drepturi și puteri ca și Republica Ungară”, a spus președintele Camerei.

Întrebat despre arborarea la Baraolt a unui steag secuiesc de mari dimensiuni, Zgonea a arătat că nu îl deranjează, deși el știe că acest steag a fost folosit prima oară de secui când s-au ridicat „împotriva ungurilor” împreună cu domnitorul român Mihai Viteazul pentru a-și cere drepturile. „Eu nu privesc cu atâta ură această chestiune, sunt colegi de ai mei care arborează steagul Real Madridului sau Barcelonei, nu văd care e problema. Toată chestiunea este să respecte legea din România”, a afirmat Zgonea.

De asemenea, el a declarat că este mai preocupat de situația minorității românești din Ungaria, nu de cea a comunității maghiare din România, având în vedere că modelul românesc de protecție a minorităților este recunoscut și elogiat în plan internațional. „Noi avem un model de succes în Europa, nimeni nu mai are acest model, i-am recomandat (lui Martonyi – n.r.) că poate ar trebui să copieze acest model care este unul bun pentru Balcani și a adus elogii în toată presa internațională (…). Și noi avem o minoritate suficient de puternică, care nu este reprezentată și nu are aceeași putere pe care o are minoritatea maghiară în România, când este vorba de alocarea resurselor, de păstrarea identității culturale, de accesul la limba maternă în școală și așa mai departe”, a mai spus președintele Camerei.

Vizita în România a ministrului ungar de Externe are loc într-o perioadă în care politicieni din ambele țări au fost implicați, prin declarații, în ceea ce presa a numit „scandalul steagurilor secuiești”.

De asemenea, la sfârșitul săptămânii, în 10 martie, este programată la Târgu Mureș o manifestație pro-autonomia Ținutului Secuiesc.

Ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, a declarat, luni, în conferința de la MAE, că dacă cineva dorește să arboreze în spatele său, lângă steagurile României, Ungariei și UE, drapelul secuiesc, el nu are nimic împotrivă, menționând că în țara sa sunt localități unde flutură steaguri românești.

„Eu nu am pus aici în spatele meu drapelul secuiesc. Dar dacă cine vrea să îl pună, eu nu sunt împotrivă. Lăsați-l să îl pună. Cred că dacă vreți să veniți în Ungaria și doriți să folosiți orice fel de simbol, puteți să o faceți. Pe clădirile publice din Gyula sau Micherechi sunt steaguri naționale românești. Eu nu am nicio probemă cu aceasta, noi nu avem nicio problemă cu acest lucru, pentru că acesta este un mesaj european de unitate. Deci dacă cineva vrea să pună aici acest steag secuiesc, să o facă”, a afirmat Martonyi, întrebat de un jurnalist român dacă el consideră normală arborarea în spatele său a steagului secuiesc.

De asemenea, ministrul român de Externe Titus Corlățean a arătat că dincolo de pozițiile oficiale ale României și Ungariei pe această temă, care sunt cunoscute, trebuie înțeles că discutarea unor astfel de teme sensibile trebuie să se facă pe „canalul politico-diplomatic” și acceptat că asumarea unor astfel de simbolistici naționale trebuie făcută în cadrul legislativ din fiecare țară.

La conferința celor doi miniștri de la sediul MAE a fost prezent și liderul UDMR Gyorgy Frunda, consilier onorific al premierului Victor Ponta, care a ținut să declare, după afirmațiile celor doi oficiali, că în „recentul război al steagurilor dintre cele două guverne” comunitatea maghiară din România este cea pedepsită și are cel mai mult de pierdut.

„Vreau să vă spun foarte onest că noi, ungurii din România, am obținut multe drepturi în ultimii 20 de ani și ne simțim foarte confortabil aici, pe pământul nostru, în Transilvania în special, dar, mai larg în România. Dar trebuie să înțelegeți că minoritatea națională nu va avea toate drepturile. Noi vrem și trebuie să avem mai multe drepturi. În același timp, trebuie spus că interferența unor politicieni din Ungaria a divizat comunitatea maghiară din România și nu a ajutat obiectivele noastre. Și în recentul război al steagurilor dintre cele două Guverne noi suntem comunitatea pedepsită, noi avem de pierdut. Pentru că trebuie să dezbatem revizuirea Constituției, regionalizarea și o astfel de presiune psihologică asupra vieții politice din România va face și mai dificil pentru noi să obținem obiectivele noastre”, a afirmat Frunda.

Pe de altă parte, el a arătat că folosirea steagului secuiesc de administrațiile locale din Transilvania este legală.