Zgonea: Modificările la Codul Penal nu îi protejează pe parlamentari de ANI sau DNA; e o amplă dezinformare

Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, susține că modificarea Codului Penal nu îi face pe parlamentari imuni în fața organelor judiciare și nu îi protejează de ANI și DNA, iar ceea ce se întâmplă în ultimele zile este „o amplă campanie de dezinformare”.

„Modificările aduse Codului Penal nu îi protejează în niciun fel pe senatori și deputați de ANI sau DNA, aceștia putând fi cercetați în continuare pentru fapte de corupție, conflict de interese sau incompatibilități”, a declarat, miercuri, Zgonea pentru MEDIAFAX.

El a susținut că modificările aduse Codului Penal nu îi pun în niciun fel la adăpost pe parlamentarii care încalcă legea și nu îi fac imuni în fața aplicării acesteia.

„Ceea ce se întâmplă în ultimele zile este o amplă campanie de dezinformare. Atât DNA, cât și ANI funcționează pe baza unor legi proprii, iar acele legi nu au fost modificate. Mai mult, ANI nu are nicio competență în sfera penală, deci nu are cum să fie afectată de vreo modificare a Codului Penal”, a spus Zgonea.

El a menționat că, pur și simplu, Codul Penal „a fost armonizat” cu Constituția și cu deciziile Curții Constituționale, care fac distincție între parlamentari, ca reprezentanți ai poporului, și funcționarii publici.

„Nimeni nu ar trebui să își facă nicio grijă. Parlamentarii pot fi în continuare cercetați pentru fapte de corupție, cât și pentru conflict de interese sau incompatibilități”, a susținut Zgonea.

Camera Deputaților a adoptat, marți, un proiect de lege prin care președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei și a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat și fără dezbatere în plen.

De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeași ședință controversată în care a fost adoptat și proiectul Legii amnistierii. Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

Conform raportului, printr-un amendament propus și adoptat de Comisia juridică, președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că „prin «funcționar public» se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145 (autorități, instituții publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, „prin «funcționar» se înțelege persoana menționată în alin. 1, precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.

Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: „Sunt exceptați de la dispozițiile art. 147, Președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat, aceștia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispozițiile legilor speciale în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și cu dispozițiile dreptului comun, cu respectarea dispozițiilor prezentului alineat”.

Conform raportului, la ședința comisiei au fost prezenți 22 de deputați, din totalul de 27 membri, iar raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar 4 abțineri.

Proiectul nu a fost dezbătut în plen, fiind trecut direct la vot final.

Astfel, raportul propus de Comisia juridică a fost adoptat cu 240 voturi „pentru”, 57 de voturi „împotrivă” și 4 abțineri.

Camera Deputaților este forul decizional la acest proiect.

Totodată, Camera Deputaților a aprobat, marți, cu 266 de voturi „pentru”, 32 de voturi „împotrivă” și 6 abțineri, un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat în octombrie 2012.

Legea modifică articolul 253 indice 1 din Codul penal privind conflictul de interese.

În forma aflată în vigoare, articolul prevede: „Fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție pe durată maximă”. Același articol stabilește, la alineatul 2, că aceste dispoziții nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Articolul a fost modificat de Camera Deputaților, printr-un amendament propus de Comisia juridică, astfel: „Fapta persoanei care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă și o fișă a postului semnate cu o instituție dintre cele prevăzute la art. 145 (autorități, instituții publice, persoane juridice de interes public – n.r.) și care îndeplinește un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea dreptului de a ocupa funcția publică de care s-a folosit la săvârșirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârșirii faptei”.

Și alineatul 2 a fost modificat astfel: „Dispozițiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum și în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creația, dezvoltarea, pregătirea științifică, artistică, literară, profesională”.

Președintele Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a postat, marți, pe Facebook, înaintea votului din Parlament privind proiectul de lege, un mesaj în care arată că „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori și deputați”.

Direcția Națională Anticorupție a arătat că, în urma acestor modificări aduse Codului Penal, parlamentarii trimiși în judecată pentru fapte de corupție sau asimilate acestei infracțiuni ar putea să fie achitați, iar cei aflați în detenție, prin condamnări definitive, ar putea fi puși în libertate.

DNA a precizat că președintele, senatorii și deputații, avocații, notarii și executorii judecătorești nu vor mai putea fi cercetați și sancționați pentru infracțiuni de corupție și infracțiuni asimilate celor de corupție, cum ar fi luarea de mită și abuzul în serviciu.

„Menționăm că pe rolul instanțelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA”, a arătat instituția, într-un comunicat de presă.

Consiliul Superior al Magistraturii a criticat, la rândul său, modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, așa cum prevede legea.

Președintele Traian Băsescu a declarat, marți, că va retrimite Parlamentului legea prin care președintele și parlamentarii sunt scoși din categoria funcționarilor publici, el menționând că „nu putem confunda Președinția și Parlamentul cu un butic din Gara de Nord”.

Șeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaților sunt „dramatice” și „dărâmă zece ani de muncă și activitate a instituțiilor anticorupție” precum DNA sau ANI.

Ambasada Olandei la București a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că urmărește cu îngrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputaților a scos președintele și parlamentarii din categoria funcționarilor publici.

Și ambasada SUA la București susține, într-un comunicat, că amendamentele la Codul Penal adoptate marți „ar reprezenta un pas înapoi pentru România” și acțiunea Parlamentului „este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României”.

La rândul său, ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, a declarat că este îngrijorat privind proiectul de modificare a Codului Penal adoptat de Parlament, el considerând că ANI și DNA sunt motorul reformei în viața publică în România și că este important să fie sprijinite inclusiv de politicieni.

Poziția CE privind amendamentele la Codul Penal din România va fi reflectată în raportul MCV din luna ianuarie, a declarat, miercuri, și purtătorul de cuvânt Mark Gray, adăugând că oficialii de orice fel trebuie să se supună regulilor referitoare la corupție și conflict de interese.