Ziua în care coaliția ar putea decide data alegerilor prezidențiale / ANTONESCU e out? / Barna construiește bugetul în „anul solidarității”

Coaliția de guvernare se reunește, miercuri după-amiază, pentru prima dată în 2025, după o lungă pauză de sărbători. Cu proteste în fiecare seară în marile orașe, liderii coaliției au de luat decizii importante pentru România: stabilirea calendarului electoral și bugetul pe 2025. 

Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian și-au dat întâlnire la ora 17, la Palatul Victoria, pentru a decide data alegerilor prezidențiale, dacă se va menține varianta de candidat comun, în persoana lui Crin Antonescu, și cum va arăta bugetul, având în vedere și cheltuielile care vor fi cu cele două tururi de scrutin.

Va fi o ședință scurtă, ținând cont de importanța subiectelor de discuție și având în vedere faptul la, la ora 19.00, premierul Ciolacu îl va primi la Palatul Victoria pe Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru prosperitate și strategie industrială.

ACTUALITATE MOTIVAREA Curții de Apel București după ce i-a respins contestația lui Călin Georgescu în cazul alegerilor prezidențiale anulate

23:50

ACTUALITATE Sebastian Burduja, despre momentul când EXPIRĂ schema de plafonare a prețurilor la energie: „E posibil să nu fie nicio diferență”

23:33

Alegeri cu repetiție întârziată

Coaliția nu s-a grăbit să demareze un nou proces electoral pentru alegerea președintelui României. Cabinetul Ciolacu 2 a fost învestit pe 23 decembrie 2024.

Dacă la finalul anului trecut, lideri ai PSD transmiteau ferm, în discuții informale, că alegerile se vor organiza până la Paște, acest lucru este puțin probabil.

Conform termenelor legale, Guvernul ar fi trebuit să adopte actul normativ care stabilește data alegerilor până pe 7 ianuarie. Astfel, primul tur ar fi putut fi organizat pe 23 martie, iar turul al doilea pe 6 aprilie, conform unei decizii inițiale a coaliției, de anul trecut.

Avocatul Toni Neacșu a menționat într-o postare pe Facebook că: „Guvernul, ca și parlamentarii și toti politicienii noștri au primit însă liber până pe 8 ianuarie.”. De asemenea, avocatul mai menționează că s-ar putea scurta termenul de 75 de zile de la HG până la primul tur al alegerilor prezidențiale, însă acest lucru ar fi în defavoarea candidaților înscriși în cursă.

Evident, scurtarea termenului de 75 de zile la 65 sau 60 cum spune domnul Kelemen Hunor, înseamnă și scurtarea celorlalte termene, de strângere a semnăturilor sau a campaniei electorale, a mai menționat Neacșu.

În cazul în care Guvernul va da Hotărâre în ședința din 9 ianuarie, în situația în care coaliția ar lua miercuri o decizie, primul tur ar putea avea loc cel mai devreme în ziua de 30 martie, însă surse din interiorul coaliției nu exclud ca primul tur să aibă loc chiar la finalul lunii mai, adică pe 25.

Iohannis, mai longeviv decât Iliescu?

Actualul președinte, Klaus Iohannis, ar putea deveni cel mai longeviv președinte de după Revoluție, dacă alegerile prezidențiale ar prelungite până la jumătatea anului.

Iohannis se află la 177 de zile distanță de recordul de longevitate în funcția de președinte al României, după Revoluție, deținut de Ion Iliescu. Pe 2 iulie 2025 îl va depăși pe fostul președinte Iliescu.

Klaus Iohannis se află în funcție de 3.669 zile, în timp ce Ion Iliescu a avut în total în cele două mandate și jumătate 3.846 de zile. Mai multe detalii aici. 

Antonescu, out?

Crin Antonescu, candidatul comun al coaliției, conform acordului, care s-a autosuspendat temporar din această poziție, nu a fost invitat la ședința de miercuri. Nici nu avea de ce să meargă, a comentat Antonescu, într-un interviu la Antena 3CNN, pentru acolo se discută bucătăria internă a coaliției.

Însă, „dacă le este dor” de el, Antonescu este deschis să meargă, cu atât mai mult cu cât le-a transmis liderilor că dorește „o clarificare” privind validarea sa în forurile de conducere ale partidelor și decizia privind data alegerilor.

Nu am spus altceva decât că suspend acordul dintre mine, candidat comun, până când nu clarificăm două lucruri: data acestor alegeri prezidențiale și angajamentul forțelor politice care, prin liderii lor, m-au propus candidat comun, sau nu, în acest demers, a spus Antonescu.

Acesta a explicat că suspendarea înseamnă punerea în stand-by a demersurilor pe care le face un prezidențiabil, până la validare.

„Validările nu au avut loc și eu am cerut un calendar oficial, nu pe surse, datele alegerilor prezidențiale. și doi, aceste validări, să știu dacă avem sau nu. Suspendarea sau autosuspendarea constă în faptul că eu am pus pe stand-by toate demersurile pe care le face un candidat, chiar și în precampanie.”

Acordul politic, încheiat, în 23 decembrie 2024, între PSD, PNL, UDMR şi minorităţi şi valabil până în 2028, prevede pe lângă formarea coaliţiei de guvernare şi că la alegerile prezidenţiale din 2025 candidatul unic al coaliţiei este Crin Antonescu.

În perspectiva alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, formațiunile politice semnatare au convenit, prin consens, desemnarea unui candidat unic al Coaliției politice în persoana domnului George Crin Laurențiu Antonescu, propunere ce urmează să fie validată în forurile statutare ale formațiunilor membre ale Coaliției, se arată la art. 8 din Acordul Politic al coaliției.

Același document stipulează că încălcarea art. 8, printre altele, constituie un motiv de denunțare unilaterală a prezentului Acord. Însă, nu prevede și care sunt efectele unei eventuale denunțări.

Dacă trei voci cunoscute social-democrate l-au atacat, UDMR îl susține public pe Antonescu, prin vocea ministrului de Finanțe, care a afirmat că „nu există altă soluție”.

Poate că nu există o armonie deplină în rândurile partidelor social-democrat și liberal, iar Crin Antonescu nu este susținut pe deplin, dar coaliția nu are altă alternativă în acest moment, timpul este foarte scurt și provocarea este foarte mare, a spus vicepremierul Tánczos Barna, citat de maszol.ro.

Buget, în „anul solidarității”

Legea bugetului de stat, o misiune dificilă pentru coaliție, va fi discutată în ședința coaliției de miercuri. Însă, doar în linii mari, întrucât ministrul Finanțelor, de la UDMR, este în discuții cu ordonatorii de credit, iar o primă variantă a legii ar putea fi expusă liderilor politici abia pe 27 ianuarie.

Până pe 27 ianuarie va fi disponibilă prima versiune a bugetului, pe care o pot prezenta coaliției și guvernului, iar procedura parlamentară poate începe, a declarat Barna Tánczos pentru Radio Kossuth.

Ordonanța „trenuleț”, premergătoare legii bugetului vine cu o serie de măsuri aspre prin care sunt înghețate majorările de pensii și salarii, tăierea voucherelor de vacanță, dar și blocarea angajărilor la stat. Mai multe aici.

Barna a mai spus, conform sursei citate că România are nevoie de un aparat de stat mai suplu și mai eficient, într-un „an al solidarității”.

De altfel, șeful de la Finanțe a postat pe Facebook o fotografie care-l înfățișează la lucru, în ziua de Bobotează, când bugetarii au fost liberi. Asta pentru că „bugetul nu poate aștepta”.

Anul acesta va fi un an al solidarităţii, un an în care statul trebuie să gestioneze cu stricteţe cheltuielile publice. Scopul măsurilor de reformă guvernamentală este un stat mai slab, care să fie în slujba cetățenilor și, în același timp, un partener de încredere pentru antreprenori. Trebuie să continuăm măsurile de susținere a economiei, de a menține nivelul investițiilor și de a proteja cetățenii de efectele creșterii prețurilor, a scris Barna Tánczos.

CITEȘTE ȘI:

Crin Antonescu, despre candidatura sa la prezidențiale: Ar fi caraghios să mă retrag din cauza lui Victor PONTA

Autor

Cristina Corpaci

Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. ... vezi toate articolele

Autor

Marga Nițu