ZIUA VOTULUI ONLINE

Vreme de 24 de ore utilizatorii de internet își vor putea exprima opțiunea arătându-și susținerea pentru unul dintre cei 14 candidați. 

ZIUA VOTULUI ONLINE S-A ÎNCHEIAT. VEZI AICI CLASAMENTUL

Este simplu, pentru a-i putea spune DA favoritului tău, trebuie să te loghezi cu contul de Facebook și să apeși butonul DA, afișat în dreptul fiecărui candidat. Cei intrați în cursa pentru Cotroceni sunt listați în ordinea stabilită de Biroul Electoral Central pe buletinele de vot.

DECLARAȚII EXCLUSIVE Claudiu Năsui (USR), după retragerea PSD și posibilitatea unui guvern minoritar: „Este cea mai veche escrocherie politică”

14:17

EXTERNE Rusia avertizează că își va PROTEJA cetățenii din Transnistria. „Vom reacționa la orice provocare”

14:11

Dacă niciunul dintre candidați nu este favoritul tău poți opta pentru varianta „Aș vota, dar n-am cu cine”.

După ce ți-ai exprimat opțiunea, se va deschide o fereastră cu ajutorul căreia le poți arăta prietenilor tăi de pe Facebook care este favoritul tău. Dacă vrei ca votul tău să rămână secret, poți da SHARE apăsând pe butonul de deasupra tabloului candidaților. Puteți vota o singură dată, pentru un singur candidat.

Urnele virtuale vor fi deschise vreme de 24 de ore. Vom publica în timp real rezultatele, iar la final vom arăta cine este „președintele Internetului”. Experimentul pe care vi-l propunem reprezintă un antrenament pentru votul real, dar și  o imagine a felului în care românii cu acces la Internet votează, și nu un rezultat final al votului care alege președintele României.

Demersul Gândul face parte din campania VOTEȘTI în care românii își pot transmite mesajul înainte de alegeri făcându-și propriul afiș sau mesaj video.

FĂ-ȚI AFIȘ!

TRANSMITE-ȚI MESAJUL TĂU VIDEO!

Exercițiul  la care vă provocăm să luați parte este justificat și de o realitate statistică. În România,  există 9.642.427 de utilizatori de internet, peste două treimi, respectiv 6.613.000, în mediul urban unde, la ultimele runde de alegeri prezența a fost inferioară celei din mediul rural, unde rata de penetrare a internetului este puțin peste 30%, respectiv 3.029.427 utilizatori.

Potrivit datelor Autorității Electorale Permanente, care pentru prima dată la alegerile europarlamentare a furnizat public defalcat numărul total al alegătorilor din urban și rural, la scrutinul pentru Parlamentul European la urne s-au prezentat mai puțin de o treime dintre votanții din mediul urban, respectiv 3.020.485 din 10.528.007. În rural, rata de participare a fost superioară, la vot venind 2.866.449 persoane din cele 7.772.369 cu drept de vot, reprezentând un procent de 36,88%.

Statistic, uitându-ne doar la cifre, la alegerile europarlamentare numărul alegătorilor din mediul urban care s-au prezentat la vot nu atinge nici măcar jumătate din numărul utilizatorilor de internet din orașe.

Raportul urban-rural este valabil și în cazul rundelor electorale anterioare. La alegerile parlamentare din 2012, 40,49% dintre alegătorii de la orașe au mers la vot, în vreme ce la țară rata de participare a fost de 43,4%. La prezidențialele din 2009, în mediul urban, la primul tur, au ieșit la vot 51,5% dintre electori, iar în rural 56,3%. În turul II, raportul a fost 54,72% – 60,11%. 

Județele din topul studiilor superioare, restante la vot

Chiar dacă statistic indicele nivelului de trai și de educație în mediul urban este superior celui din rural, șapte din 10 județe care sunt în topul persoanelor care au absolvit o facultate nu se situează pe poziții fruntașe în clasamentul prezenței la vot la ultimele alegeri prezidențiale.

Astfel, Bucureștiul este pe primul loc în topul studiilor superioare(33,7%) și pe 30 al celor care au votat(55%). Clujul se află pe poziția a doua în ceea ce-i privește pe locuitorii care au terminat o instituție de învățământ superior(20,9%) și pe 14 la vot la ultimele prezidențiale(58,34%). Pe a treia poziție la nivel de educație, cu 19,2%, Timișul ocupă locul 21 în topul prezenței, cu 56,93%.

În Brașov, cei 18,3% absolvenți de facultate aduc județul pe locul 4 al studiilor superioare. Prezența la vot de 58% îl pune însă pe poziția a 16-a. În această din urmă ierarhie, Sibiul este pe locul 18, în vreme ce la nivelul ridicat de educație este pe 7, cu 15,9%.

Iașiul se află pe poziția 8 în topul studiilor superioare, cu 14,9%, dar e codaș la vot, pe poziția 32, cu 55% participare la ultimele prezidențiale.

Județul Bihor încheie topul 10 al studiilor superioare cu 14,1%. La capitolul prezență, cu 55% se clasează pe poziția 29.

Cine sunt fruntașii la vot

În top 10 județe cu cea mai mare prezență la vot la ultimele alegeri prezidențiale, jumătate dintre ele se clasează și în primele zece poziții în topul persoanelor cu studii primare, analfabete sau fără studii, așa cum ele s-au declarat la ultimul recensământ, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Astfel, cu 71,5% prezență la vot la scrutinul prezidențial din urmă cu 5 ani, Ilfovul ocupă primul loc la prezență. Județul de lângă București se situează pe poziția a 10-a în privința analfabetismului declarat(1,86%), pe locul 22 în clasamentul persoanelor fără studii(3,31%), pe 27 în cel al persoanelor cu studii primare(13, 74%) și pe 36 în cel al românilor cu studii medii cu studii medii(64,56%). Ilfovul ocupă însă a cincea poziție în topul celor cu studii superioare cu 16,5%.

În Dâmbovița, locul doi la prezență cu 66,75%, cei mai mulți locuitori au studii medii(68,3%), 15,7% au studii primare, 3,57% sunt fără studii, iar 1,74% analfabeți. În Dâmbovita, 9,9% dintre locuitori au studii superioare.

Pe locul trei la prezență cu 66,64%, Teleormanul se situează pe primul loc în clasamentul persoanelor cu studii primare, cu 21,88%, și pe locurile patru în topurile românilor fără studii sau analfabeți, cu 4,49%, respectiv 2,66%. Teleormanul ocupă locul 38 în categoria românilor cu studii medii, cu 64%, dar și în cea a celor cu studii superioare, cu 7,1%.

Pe locul patru la prezență, Giurgiu se află pe primul loc în topul analfabeților cu 4%, pe locul al treilea în clasamentul românilotr cu studii primare, cu 20,83%, și pe 29 în cel al persoanelor cu studii medii, cu 65,5%. Locuitorii acestui județ au declarat că au studii superioare în proporție de 6,8%.

Județul Olt, cu 65,64%, ocupă poziția a cincea în topul prezenței la alegerile prezidențiale din 2009 și cea de-a noua în clasamentul românilor cu studii primare(18,54%). În Olt, 8,5% dintre locuitori au făcut o facultate, 67,4% au studii medii, 18,54% studii primare, 3,5% nu au frecventat nicio instituție de învățământ, iar 1,4% sunt analfabeți.

Mehedințiul s-a remarcat și el la vot, ocupând locul al șaselea. Județul se situează pe locurile 9 și 10 în topul românilor fără studii și declarați analfabeți, cu 3,87%, respectiv 2%. Studii primare au 15,81% dintre locuitori, medii 66,15%, iar superioare10,7%.

Doljul, cu al șaptelea procent de participare la alegeri(62,7%) se află pe locul 9 în clasamentul românilor care au terminat o facultate(14,3%), pe locul 40 în topul celor cu studii medii, cu 62,94%, pe 15 în clasamentul românilor cu studii primare(16,07%), pe 23 în categoria celor fără nicio școală absolvită (3,21%) și pe 23 în cazul analfabeților(1,35%).

Pe locul 8 la capitolul prezență la alegeri(62,34%), județul Vaslui ocupă locurile 5 și 8 în privința celor fără studii, respectiv persoanelor analfabete, cu 4,32% și 2,16%. Vasluiul ocupă a doua poziție în ierarhia studiilor primare, 21,42%. Studii medii au 65,19% dintre locuitori, în vreme ce 7,1% au absolvit o instituție de învățământ superior. 

Prahova, cu un procent de 62,19% se clasează pe locul 9 la capitolul prezență. Nivelul de educație al locuitorilor este unul mai ridicat, 13,7% declarându-se absolvenți de studii superioare, 65,61% de medii. Studii primare au 14,46%. Doar 2,49% dintre locuitori s-au declarat a nu avea nicio școală, iar 1,03% analfabeți. 

Pe locul 10 în topul prezenței la ultimele alegeri prezidențiale, Constanța ocupă locul 6 ca nivel al studiilor superioare, 16,3%. 65,33% dintre locuitori au studii medii, 12,36% primare, 2,91% nu au nicio școală, iar 1,33% s-au declarat analfabeți.