SUA și aliații europeni au puține mijloace pentru a-l opri pe Putin, chiar dacă au avertizat Rusia să nu anexeze Crimeea după referendumul de duminică.
Uniunea Europeană a impus luni interdicții de călătorie și înghețări de active pentru 21 de persoane, iar președintele Barack Obama a emis un ordin prin care vor fi sancționați șapte ruși.
Rusia, cel mai mare producător de petrol din lume, a exportat în 2012 petrol, gaze și carburanți în valoare de 160 de miliarde de dolari, în SUA și Europa.
Sancționarea exporturilor rusești ar priva guvernul de la Moscova de valută, dar prețul pentru consumatorii europeni ar fi prea mare, iar planurile lui Putin ar putea să nu fie oprite, a declarat Jeff Sahadeo, director la Institute of European, Russian and Eurasian Studies, la Carleton University.
„Pe termen scurt (sancțiunile n.r.) ar fi foarte greu de pus în practică și nu este clar dacă ar schimba comportamentul lui Putin. Dacă Occidentul ar recurge la cartea sancțiunilor energetice, problema ar fi cine va clipi primul”, a spus Sahadeo.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat săptămâna trecută că Germania este pregătită să suporte costul economic care ar însoți sancționarea Rusiei.
„Dacă Rusia va continua să se amestece în Ucraina, suntem pregătiți să impunem noi sancțiuni”, a declarat luni Obama, într-o conferință de presă.
Analiști ai Goldman Sachs Group, Bank of America și Morgan Stanley consideră că Europa nu va susține sancțiuni care ar limita exporturile de petrol și gaze ale Rusiei.
Membrii europeni ai Agenției Internaționale pentru Energie au importat din Rusia 32% din necesarul de petrol și gaze, în 2012.
Anul trecut, UE, Turcia, Norvegia, Elveția și țările balcanice au cumpărat din Rusia 30% din necesarul de gaze, majoritatea prin conductele care tranzitează Ucraina, potrivit datelor Departamentului Energiei al SUA.
Marc Lanthemann, analist la institutul de cercetări geopolitice Stratfor din Austin, Texas, consideră că nu se pune problema ca Europa să nu mai cumpere petrol și gaze din Rusia.
Europa ar risca să repete încercarea eșuată, de acum șase ani, de penalizare a Kremlinului pentru războiul din Georgia, când nu a putut să impună sancțiuni, recunoscând dependența de energia rusească.
„Nu ne așteptăm la sancțiuni prea dure”, a spus Lanthemann.
Rubla, grivna și alte monede regionale s-au depreciat din cauza escaladării conflictului ruso-ucrainean, dar piața petrolului nu reacționează la posibilitatea ca livrările să fie afectate de petrol.
Petrolul Brent, de referință la bursa din Londra, este tranzacționat luni la circa 107 dolari pe baril, în scădere față de date de 3 martie, când Parlamentul rus a aprobat folosirea forței militare în Ucraina.
Crimeea, care a făcut parte din Rusia iar apoi din Uniunea Sovietică timp de peste două secole, înainte de prebușirea URSS în 1991, a votat duminică pentru alipirea la Rusia. Referendumul a fost organizat după ce președintele ucrainean Viktor Ianukovici a fost demis și s-a refugiat în Rusia.
„Partenerii noștri înțeleg că sancțiunile sunt un instrument contraproductiv”, a declarat vineri ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, după o întâlnire cu secretarul de Stat american John Kerry.
Sancțiunile energetice ar putea afecta clienții Rusiei cel puțin la fel de mult ca pe Rusia însăși, a arătat Judith Dwarkin, economist șef la ITG Investment Research în Calgarty. Ea a explicat că este o dublă legătură. Piața europeană este foarte importantă pentru Rusia, iar Rusia este foarte importantă pentru piața europeană.
În 2012, exporturile rusești de petrol și gaze în UE au fost de 156,5 miliarde de dolari, sumă de 38 de ori mai mare decât a cheltuit SUA pe hidrocarburi din Rusia, potrivit Trade Map, statistică realizată de International Trade Centre cu sprijinul World Trade Organization și ONU.