Geoană: Alături de troika Germania-Franța-Polonia, la Kiev ar fi trebuit să fie prezentă și România

Fostul ministru de Externe Mircea Geoană susține că, alături de troika Germania-Franța-Polonia, la Kiev ar fi trebuit să fie prezentă și România, menționând că în aceste zile s-au văzut deficiențele fundamentale ale politicii externe românești.

„Criza din țara vecină ne-a arătat, încă o dată, faptul că istoria și geo-politica nu se termină niciodată. Lupta pentru viitorul Ucrainei este, de fapt, continuarea căderii Zidului Berlinului și blocului comunist de acum 25 de ani și confruntarea epică dintre două sisteme bazate pe valori și interese diferite. Închipuiți-vă cum ar fi fost astăzi dacă România nu ar fi devenit membru NATO și UE – «EuroMaidanul» ar fi fost la noi. Este încă o dovadă, dacă mai era nevoie, că relația strategică cu SUA, UE și NATO, este vitală pentru noi”, afirmă Mircea Geoană într-un comunicat remis, luni, agenției MEDIAFAX.

În opinia sa, violențele din Ucraina au mai arătat că, „atunci când America și Europa lucrează sincronizat, nimeni nu poate să se opună, chiar dacă UE reacționează uneori mai greu”.

„Din păcate, a fost nevoie de baia de sânge din Kiev ca UE să acționeze unitar. O Europa unită și o relație transatlantică viguroasă trebuie încurajate cu energie”, continuă Geoană.

El mai afirmă că România nu a contat politic și diplomatic în această criză, deși este al doilea mare vecin al Ucrainei (cu o graniță de 649,4 km).

„Anii de politică externă și internă lipsiți de coerență și viziune ne costă și ne costă scump. Dacă ne-am fi luat în serios rolul regional și statutul european și transatlantic, alături de troika Germania-Franța-Polonia, la Kiev ar fi trebuit să fie prezentă și România”, susține senatorul PSD.

El menționează că România a știut să folosească în interesul național cele două momente care au adus relevanță strategică: războaiele din fosta Iugoslavie și 11 septembrie 2001.

„Criza ucraineană reprezintă un alt astfel de moment, însă n-am mai știut încă să ne jucăm cărțile inteligent. România este cel mai stabil avanpost al intereselor occidentale în regiune, relevanța noastră strategică crescând exponențial. În diplomație și relații internaționale, totul ține de modul în care știi și poți să muți piesele pe tabla de șah în momente importante”, subliniază Mircea Geoană.

Geoană atrage atenția că noua situație de la Kiev prezintă și riscuri și oportunități: „În varianta pozitivă, Ucraina ar putea semna Acordul de Asociere cu UE după alegeri. Astfel, și presiunea asupra Republicii Moldova s-ar reduce semnificativ. Pentru prima dată în istorie, România ar avea toți marii vecini regionali – Moldova, Ucraina, Serbia, Georgia – în drum spre același sistem politic și de valori. Însă, trebuie să ne așteptăm ca Rusia să-și protejeze prin toate mijloacele interesele militare terestre din Transnistria și pe cele navale din Crimeea”.

El menționează că „EuroMaidanul” aduce și întrebări fundamentale principalilor actori internaționali: „Pentru Rusia, evoluțiile din Ucraina, Moldova și Georgia arată limitele evidente ale unei politici de vecinătate bazate, în principal, pe presiune economică și strategică. Și Germania va avea de conciliat obligațiile sale de lider european cu datoria morală față de poporul ucrianean și interesele de natură economică și politică față de Rusia. Uniunea Europeană va avea, de asemenea, de depășit faza lipsei de ambiție strategică și să ofere în mod clar calea integrării europene țărilor ce fac parte din Parteneriatul Estic. Și pentru SUA, criza ucraineană și întreg jocul rusesc din anii post- «reset» vor conduce la o echilibrare a pivotului către Asia, în paralel cu revizuirea politicii sale răsăritene și din zona Orientului Mijlociu extins”.

În opinia lui Geoană, criza din Ucraina a mai arătat și „deficiențele fundamentale ale politicii externe românești”.

El menționează că în aceste zile a lipsit cu desăvârșire un mecanism consolidat de concertare și decizie internă în caz de criză majoră la granițele noastre.

„Politizarea dusă la extrem conduce la o șubrezire evidentă a statului român. Nu majoritatea sau culoarea politică a celor care-l susțin pe președinte sau pe primul-ministru contează, ci funcționarea instituțiilor și forța statului român. Iar zilele acestea, nu s-au văzut nici una, nici alta. Președintele nu a convocat CSAT, iar unul dintre candidații la Președinție nu a spus o vorbă despre această situație în aparițiile publice, deși politica externă este una din principalele atribuții ale președintelui republicii conform Constituției”, continuă Geoană.

Mircea Geoană precizează că viitorul președinte trebuie să fie „un antrenor în acest mare sport al politicii externe, nu un autodidact la locul de muncă”.

„Va fi rolul său să schimbe modul în care lucrurile funcționează și să reclădească reputația și influența României și în UE și în regiune. În anii în care obiectivele noastre strategice erau clare și asumate transpartinic, și e rolul președintelui să găsească un consens, România a știut să folosească cu inteligență și perseverență cele două momente de criză ce ne-au făcut relevanți în acest mare joc strategic și care au deschis drumul către integrarea noastră în NATO și UE și către semnarea Parteneriatul Strategic cu SUA”, arată Geoană.

El spune că tot criza din Ucraina a mai arătat că România are astăzi nevoie de „un guvern care să se ocupe de treburile țării, nu de ambițiile prezidențiale ale unor lideri de partid”.

„Și mă bucur să văd că PSD a înțeles asta. Cu sau fără USL, România trebuie să meargă înainte, iar dacă cei din PNL au alte planuri, PSD și USD are enorma responsabilitate de a da acestei țări un guvern profesionist, cu oamenii cei mai calificați să se ocupe de economie, de atragerea de fonduri europene, de proiecte care să creeze locuri de muncă și să ne asigure dezvoltarea ca stat, de oameni care să înțeleagă că politica externă nu constă în a te prezenta la întâlniri ale Consiliului European și în a-ți arăta mușchii fără rost la vecini, ci politica externă înseamnă influență, respect și proiecte economice. Dincolo de dividendele geo-politice, România trebuie să învețe să-și pună politica externă și de securitate în interesul dezvoltării noastre economice, devenind o Punte între Est și Vest, între Nord și Sud”, încheie Mircea Geoană.