Cu o propunere venită în campanie, din partea lui Klaus Iohannis, și acceptată de Victor Ponta în prima zi după alegeri, deputații și senatorii s-au văzut obligați să-și execute colegii. Șase capete au picat în doar două zile de activitate parlamentară, plus o lege a amnistiei și grațierii respinsă, după aproape doi ani.
Ce s-a putut vedea marți și miercuri în Parlament poate fi catalogat drept istoric. Niciodată nu s-au mai ridicat imunitățile a trei deputați, doi senatori, plus o demisie forțată ca urmare a unei sentințe definitive de incompatibilitate. Fețe lungi pe coridoare, zvonuri că anumiți parlamentari ar urma să fie salvați, presupuse presiuni din partea celor vizați pentru a nu fie dați pe mâna justiției. Miros puternic de teamă.
„Trebuie să satisfacem pofta de sânge a presei, trebuie ca urmașii vampirilor să fie satisfăcuți și astfel, poate vom spăla imaginea politicienilor. Ieri am sacrificat un miel, astăzi sacrificăm doi elefanți”, a tunat miercuri un senator PSD. Vinovații, în opinia lui, sunt evidenți: jurnaliștii, cunoscuți și ca urmașii vampirilor, și strada. Și cum prezența la vot a fost una covârșitoare, poftim și sacrificații.
Există un adevăr la mijloc. Eroii acestor alegeri nu sunt cei de la PNL și PDL, în frunte cu Klaus Iohannis. Marii eroi sunt cei care au ieșit la vot, cei care au așteptat ore în șir, în frig și în ploaie, pentru a putea vota. Eroii sunt miile de tineri care au ieșit în stradă pentru a-și apăra drepturile, pentru a apăra democrația. Iar rezultatele nu au constat în alegerea unui președinte, ci în dezmeticirea unei generații și în realizarea adevăratei puteri a cetățeanului. 11,7 milioane de oameni, aproape 400.000 de români din diaspora, plus câteva mii de tineri ieșiți în stradă – acestea sunt rezultatele care contează.
Faptul că a existat un număr extraordinar de mare de votanți, mai ales în rândul tinerilor, și faptul că au avut curaj să iasă în stradă și să-și strige drepturile, i-a făcut pe politicieni să tremure de frică. Și cu fiorii băgați până-n măduva oaselor, mai ales cu niște alegeri parlamentare pe vine, în 2016, au încercat să-și spele păcatele.
A fost aproape inutil ca cei șase parlamentari vizați să încerce să se apere și să le ceară colegilor să facă scut în jurul lor. În ciuda discursurilor, pe alocuri potențial-înduioșătoare, votul final a tăiat în carne vie. Toate cererile DNA aflate până în momentul de față în Parlament au fost aprobate.
Cetățenii trebuie să înțeleagă un lucru. A-ți spune dorința, a-ți cere drepturile, fie prin vot masiv, fie prin puterea manifestațiilor în stradă a devenit, din păcate, ultima soluție pentru ca lucrurile să meargă așa cum ar trebui într-o țară normală. Clasa politică, deși în mare parte aleasă de popor, a dovedit în nenumărate rânduri că interesele personale, grupurile relaționale sunt mai presus decât voința celor care i-au ales.