Adevărata fuziune care îl sperie teribil pe V. Ponta

Victor Ponta râde larg, se apleacă puțin în față și bate cu palma în masă: „abia aștept fuziunea PNL-PDL, mi-am pregătit și discursul”. Pare stăpân pe sine, are piesa dinaințe învățată și îl amuză procesul chinuitor prin care trec Iohannis și Blaga.

Dispariția numelui PDL va fi puternic speculată de premier. În mesajul său va anunța victoria asupra regimului Băsescu prin dispariția până la finele anului atât a denumirii de PDL, cât și a președintelui de la Palatul Cotroceni. Fuziunea Iohannis – Blaga, aflată în etapa logodnei, în care cei doi miri se ceartă pe numele viitorului cuplu, nu îi stârnește emoții. Proiectul a pornit dintr-un eșec al celor două partide la europarlamentare, din frica față de partidul stat, iar în prezent identitatea sa este incertă.

Mai multă îngrijorare are Ponta față de fuziunea imaginilor cu el în barca pneumatică de la Teleorman și cea în care apare tolănit în fotoliul de la Cotroceni, așteptând să-i spună cineva ce e cu MTO. Cu cât această fuziune a imaginilor reale cu premierul Ponta va ajunge la mai mulți oameni, șansele sale de a ajunge la Palatul Cotroceni se diminuează.

În schimb, ceea ce face zilnic Ponta se dorește a fi o demonstrație de forță. Își ia o aureolă de învingător, care cunoaște atât de bine jocul, încât este cu un pas înaintea competitorilor. Până ca aceștia să-și lingă rănile, să-și pună la cale o strategie, pesedistul arată că are toate cărțile pregătite din timp.

Este o imagine lucrată, atent construită de consilierii lui Ponta. Cocoțat peste un aparat imens de manipulare, Ponta pare intangibil. Știe însă că este regele unui castel de nisip. 

Când are totul pregătit, pus pe masă, premierul Ponta deține controlul. În spatele ușilor închise de la Cotroceni, când nimic nu l-a putut ajuta, a fost gol. În fața camerelor a reapărut însă tigrul Europei, cel care s-a luptat pe viață și pe moarte cu Băsescu. Da, președintele Băsescu a pregătit înregistrările de la Cotroceni. Dar nimic nu scuză faptul că în mai puțin de treizeci de minute, premierul și ministrul de finanțe au avut o imagine penibilă. În treizeci de minute, Traian Băsescu i-a spulberat la Palatul Cotroceni.

Dar la câți oameni ajunge cu adevărat această informație? La prea puțini, iar pe astea mizează premierul.

„Îmi vine să plâng, nu mă pot uita la așa ceva”, aud în timp ce privesc filmulețul de la Cotroceni. „Nu se poate, aceștia sunt primii oameni în stat, nu mă interesează cine a câștigat”, continuă vocea care mă readuce cu picioarele pe pământ.

Am ajuns să fim imuni la dezastrul din jurul nostru, lehamitatea în societate este prea mare, aceasta nu este atât de interesată de meciul de la Cotroceni. Puține lucruri mai mișcă cu adevărat societatea, iar politicienilor nu le este frică de vreo sancțiune. Se pot juca la nesfârșit de-a marii bărbați de stat, iar noi ne uităm la ei să vedem cine a dat mai tare și cine a încasat-o.