Oponenţii regimului au o singură armă: neprezentarea la vot.
După o campanie care a durat, conform legii, doar şapte zile, 7.148 de candidaţi vor intra mâine în primul tur al alegerilor generale (al doilea se va desfăşura în mai).
Consiliu Gardienilor, coordonat de Liderul Suprem, Ayatollahul Khamenei, i-a descalificat pe mai mult de jumătate dintre reformatorii şi moderaţii care şi-au exprimat dorinţa de a candida, demers care anunţă cel mai conservator Parlament de la Revoluţia Islamică până în prezent, dar e şi semnul unui absenteism pe măsură. Rămâne de văzut câţi dintre cei 57,918,000 de electori iranieni (dintre care aproape 3 milioane au împinit varsta de 18 ani şi îşi exercită prima oară dreptul de vot) se vor prezenta la urne.
7.148 se luptă pentru 285 de locuri. Legislativul unicameral iranian e alcătuit din 290 de membri, însă cinci dintre aceştia, reprezentând minorităţile religoase (zoroastreieni, evrei, asirieni, caldeeni şi armeni) au fotoliile rezervate.
Preşedintele Hassan Ruhani, considerat un moderat, a criticat în termeni virulenţi cenzura fără precedent exercitată de Consiliul Gardienilor: “Dacă regimul corupt al Şahului ar fi oferit cetăţenilor dreptul să aleagă, n-ar fi fost nevoie de o Revoluţie. Revoluţia a avut loc pentru că porţile alegerilor au fost închise”.
Ruhani se află la sfârşitul celor două mandate şi, conform Constituţiei, nu mai poate candida pentru un al treilea la prezidenţialele de anul viitor. E foarte probabil ca, în 2021, locul său să fie luat de un conservator radical, iar Statele Unite şi Europa să regrete amarnic faptul că nu s-au priceput să se folosească de prezenţa unui om al dialogului, chiar dacă puterea sa de decizie e sever îngrădită de Liderul Suprem.
Parlamentarele de mâine sunt menite să întărească teocraţia şiită de la Tehran. Singura armă a contestatarilor regimului e boicotarea alegerilor.