Anul 2018 se prelungește până-n 2020, prin Ordonanță de Urgență

Nu putea fi distribuit altcineva în rolul ministrului Culturii, în Guvernul Vasilica, decât actorul George Ivașcu. Și nu doar pe criteriul că, în masonierie, cuvântul de ordine e „obediență”.

Omul are talent. Interpretează magistral declarațiile de presă și comunicatele. E mereu „pe stare”.

La începutul mandatului se cățăra pe idei, cu vigoarea oratorică a lui Ștefan cel Mare la Podul Înalt.

Ieri a susținut un comunicat important pentru țară, schimbând cu măiestrie tonalitățile – din laconismul apodictic al Marelui Abreviator a dat-o-n precipitarea locvace a Marelui Crupier (50 de milioane de lei la centru, 50 de milioane în teritoriu, 50 de milioane la oengeuri, rien ne va plus).

După ce ne-a informat că „aniversarea Centenarului este un moment unic”, ne-a schimbat viața: anul 2018 se prelungește, prin Ordonanță de Urgență, până în 2020, „conform adevărului istoric”! Nu mai vorbea Crăcănel, rolul în care a debutat, nci Brânzovenescu, rolul care l-a consacrat, vorbea Statul însuși, ca un ventriloc, cu Ivașcu pe genunchi.

Nu e panică, fraților. S-o luăm ca pe o veste bună. Am trecut noi prin Revoluția Fiscală, ce nenorocire ne-ar putea pândi în Revoluția Calendarului? Câștigăm doi ani și jumătate de viață, mă gândesc. Nu știu dacă ne ține rezerva de mici (nu cea de la ministerul Culturii). Știu că o să vedem timp să vedem și mai multe reclame TV cu Centenarul (uniți cu fainoșag, grătar de România, 100 de ani la farmacie).

Deși mai sunt doi ani jumate până la sfârșitul lui 2018 pe stil Dragnea-Dăncilă, Guvernul a făcut un efort și iată că – ne informează solemn George Ivașcu, Viteazu cu glasul lui Mihai Viteazu la porțile Albei Iulia – „s-a elaborat și adoptat, pentru prima dată, Documentul programatic ce conține Strategia de aniversare a Centenarului Marii Uniri și care cuprinde conceptul, principiile, temele și tipurile de acțiuni”. E aici o subliniere subtilă: „pentru prima dată”, fiindcă, în anii anteriori, nu s-a putut aniversa Centenarul. Se va putea aniversa însă și după 2020, ne încurajează ministrul: „Aniversarea Centenarului trebuie să se realizeze în contextul european și nord-atlantic al României contemporane și viitoare”. (N-o formula mai iscusit nici Iordache Brânzovenescu). Guvernul e pregătit cu „o multitudine de acțiuni și activități”.

Ne-am scos!

De un singur lucru că tem: că un alt personaj vasilico-viorician, ministrul Teodor Meleșcanu (preocupat de propriul centenar), proaspăt întors din Turkmenistan, și-o fi adus aminte (văzându-i statuia din aur rotindu-se după soare), de fostul dictator Saparmurat Niazov (1990-2006). „Tatăl turkmenilor” și „Arhitectul vizionar al viitorului națiunii” e cel care a schimbat numele lunile anului. Dacă află și Dragnea, ne schimbăm buletinele: ianuarie va fi luna Livache, fe-martie va fi Vrânceanu-Firea, aprilie – Vasilica, mai – Olguța, iunie -Tudorel, iulie – Iordache ș.a.m.d.

Ce ar mai fi de făcut? Să ne pătrundem de fior patriotic și să ne ridicăm la înălțimea ministrului Ivașcu.