Asasinat politic la Istanbul?

Marți, 2 octombrie, la ora 13:15, jurnalistul saudit Jamal Khashoggi (60 de ani), rezident în Statele Unite și colaborator al The Washington Post, a intrat pe poarta principală a consulatului Arabiei Saudite din Istanbul. Dorea să ridice o copie după actul de divorț, în vederea apropiatei căsătorii cu Hatice Cengiz (36 de ani), care îl aștepta afară. La ora 15:30, când programul cu publicul s-a închis, doamna Cengiz, cetățean turc, a intrat în panică și a anunțat autorităților dispariția logodnicului său.

Autoritățile turce preiau cazul și constată că există suspiciuni ca Jamal Khashoggi – pe care camerele de supraveghere îl arată intrând, dar nu și ieșind din instituție – să fi fost ucis și tranșat în incinta consulatului, de o echipă de 15 profesioniști trimisă în aceeași dimineață de la Riyadh.

SOCIAL Cetățenii români care riscă să rămână luni întregi fără pensie, după ce au muncit în străinătate și se întorc în țară. Care este motivul

22:53

NEWS ALERT Ponta demolează USR. „Rețeaua reziștilor nu e votată de români/Au acaparat tot, mai vor să pună mâna pe Înalta Curte și pe DNA/România nu mai e apărată/Justiția va fi din nou capturată”

22:36

Urmează un balet diplomatic turco-americano-saudit, în care președintele ErdoÄŸan (în relații tensionate cu Arabia Saudită, Qatarul fiind unul dintre cauze) sugerează că saudiții se poartă straniu, neputând dovedi cu o înregistrare video ceea ce afirmă cu obstinație: că Jamal Khashoggi ar fi părăsit consulatul, dar nu pe poarta pe care a intrat.

Însă mai straniu decât atât nu e decât demersul de a face dispărut un critic asiduu al regimului de la Riyadh, al prințului moștenitor personal, în chiar sediul consulatului și tocmai în Istanbul, orașul în care sunt atâtea modalități fabuloase de a scăpa de cineva.

Am recitit în ultimele douăsprezece zile editorialele lui Khashoggi din The Washington Post, declarațiile despre organizația neguvernamentală pentru democrație în lumea arabă pe care tocmai o înființase în America, postările pe adresele sale de socializare. Lucrurile sunt mult mai complicate decât apar. Nu am decât o idee vagă asupra lor, dar ceea ce trebuie notat e că, pe vremea când (1991-1999) a fost corespondent în Afganistan au început – firesc – relațiile sale cu serviciile secrete saudite, dar și cu CIA. Și încă un „amănunt”: Jamal Khashoggi (nepot al unui influent bunic de origine turcă) a fost un simpatizant (discret) al Fraților Musulmani.

Tabloidele ar putea fi interesate să afle că omul nostru era vărul lui Dodi Fayed, cel cu care prințesa Diana și-a găsit sfârșitul în accidentul de mașină de la Paris.

Vorbesc despre Khashoggi la trecut, pentru că atunci când un personaj care știe câte știa el dispare douăsprezece zile, orice i s-ar fi întâmplat, e ca și mort.